Baxuri de sanatate...

Vom incepe cu

2011-11-18T23:19:00.003+02:00

Whisky cu gheata...
Plaja in decembrie...
Relatii geniale...
Petrecere pentru ca e marti...
Fetele mai baga un dans...
Liniste cand vrem liniste...
Cariere in ce ne place...
Sa nu mai stii ce sa faci cu banii...
Bilete la VIP pe National Arena...
Jack Russell terrier-ul ala care se juca cu mingea albastra la AFI...
Inchiriem un elicopter si mergem la nunta la Constanta...

Pentru ca meritam !

Pai ce pula mea !!!!

Daca nici asta nu functioneaza...

2011-09-17T21:46:00.002+03:00

Ataaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaat !!!!!!!

Sentimentele sunt la reducere

2011-08-29T11:22:00.013+03:00

Oamenii, de multe ori, sunt ca produsele. Fiecare are valoarea lui si fiecare are un pret pe care si-l da (din pacate) singur - nu e asa de simplu, are legatura si cu pretul pe care il pune fiecare om din cercul sau, societatea, etc. In functie de acel pret, se pozitioneaza undeva in "piata". Se adauga marketing si reclama, eventual cativa intermediari care adauga la pret, nu neaparat si la calitate. Si voila!, avem una bucata individ. Vrei sa cumperi ?

Ca si in cazul produselor, oamenii au componente care le dau plusvaloare. La un om conteaza calitatea, care e definita de fiecare, atat de omul respectiv cat si de "cumparatori", permanent si in timp real - e vorba de cea mai libera piata posibila. Mai e vorba si de cantitate - observ ca in lumea actuala, cantitatea e bine sa fie mica, mai ales la produsele de sorginte feminina. La barbati se pune mai mult accentul pe proportionalitate, desi anumite branduri masculine merg bine la cantitati cat mai mari (din aceasta categorie de piata fac parte asa-zisii masculi alfa, eventual asortati cu ceva haine de firma si o masina cu multi cai putere).
Aproape maxim conteaza ambalajul. O, cat conteaza ambalajul ! Ambalajul face sau des-face un produs. Sau un om. A avea parul facut intr-un fel cat mai funky, a fi la costum sau fusta, a iti asorta imbracamintea contribuie dramatic la calitate si la pret.

N-am vorbit de pret. In "piata oamenilor" (nu vorbesc de trafic de organe sau de carne vie), adica in mediul asta in care ne invartim fiecare din noi impreuna cu altii la fel ca noi, pretul este un concept extrem de concret. Si nu e vorba de bani. Da, exista si oameni care pot fi cumparati cu bani, dar aia e deja alta poveste. Pretul pe care il are fiecare dintre noi reprezinta disponibiltatea si vointa celor din jurul nostru de a investi in noi. Investitia poate fi de timp petrecut, de sentimente, de prezenta fizica sau intelectuala, de interes sau chiar de bani (la partea asta din urma deja reintram in acea "alta poveste" asa ca nu o sa o includem in analiza noastra "de piata").

Si nu in ultimul rand mai e vorba de o componenta extrem de importanta, poate chiar vitala: sentimentul asociat fiecarui produs. Adica, in traducere simplista, daca acel produs iti aduce placere/fericire in cazul in care l-ai "cumpara". Sau, ca o chestie ceva mai complexa, daca l-ai si vinde. In total, emotiile pe care le avem catre si de la un produs. Componenta asta e vitala. De ce? Pentru ca toate celelalte componente ale "produsului" pot fi la cote maxime si totusi daca emotia asociata lui nu e potrivita, nu se cere. De-asta e bine ca sentimentele sa fie la reducere. Face ca produsul sa devina mult mai ieftin si mult mai cerut. La fel, daca avem de-a face cu un "client" care a acoperit toate componentele in afara de sentiment, nu credeti ca ar dori sa achizitioneze emotiile la un pret cat mai mic ? Si fara batai de cap ? Din ce mai vad prin jur, cred ca asta se doreste.

Ce e interesant la aceasta "piata a oamenilor" e ca toti suntem in acelasi timp produse si consumatori. Criteriile dupa care ni se stabileste pretul sunt aceleasi dupa care si noi stabilim pretul altora sau costul pe care suntem dispusi sa il achitam. Alt fapt interesant e ca produsele vin cu etichete care se updateaza constant. Si nu exista nici un manual de folosire, nu exista instructiuni, nu exista o lista exhaustiva de componente, nu exista o lista de preturi si ce e cel mai grav dintre toate, nu exista nici un fel de garantie a calitatii.

Nu avem cum sa reglementam "piata". Singurul organism care l-ar putea controla e societatea. Dar e perfect de imperfect. Statul nu are cum sa o controleze (vezi esecul regimurilor comuniste si fragilitatea celor capitaliste). "Piata" nu poate fi reglementata decat daca se reglementeaza sentimentele (pot fi schimbate, dar nu decisiv si nu permanent si in directii de multe ori aleatorii). Cea mai buna dovada ca nu se pot reglementa sentimentele e urmatoarea: noi, oamenii, ca specie, am creat structuri enorme de toate tipurile, de la zgarie-nori la orase si sisteme abstracte, sociale si informatice; insa cand vine vorba de sentimente, devenim de necontrolat si ne intoarcem catre vesnicul refugiu, si anume instinctul. Instinctul nu reglementeaza piata, dar o face mult mai interesanta, si de multe ori mult mai previzibila.

Deci hai sa ne punem niste intrebari:
1) atunci cand "cumparam", vrem oare sa cumparam de la reduceri ?
2) atunci cand "vindem", e oare bine sa ne pozitionam in raftul de discounturi ?
3) mai ales, indiferent de alegerea de "produs", suntem dispusi sa platim pretul afisat ? Nu o sa vrem sa il returnam ? Cat de repede vom merge cu "produsul" la service ? O sa vrem sa il schimbam pentru altul similar, eventual cu upgrade-uri ?

Singurul meu sfat: gasiti-va "clienti" premium ! Sunt fideli, loiali si nu cumpara de la reduceri !

So in the end, what's the point ?

2011-08-28T23:42:00.000+03:00

Walking on this land...

2011-08-15T01:26:00.005+03:00

El diamante, antes de luz, es carbon...

Nu mai suntem la fel... As indrazni sa spun ca ne-am schimbat in bine. Eu poate mai mult ca tine. Dar tot nu sunt unde as vrea si unde ar trebui sa fiu. Si inainte sa vedem lumina zorilor dupa lungul drum al noptii trebuie sa invatam totusi sa luminam intunericul. Eu cu siguranta mai mult decat tine.
Acum ceva timp te-ai insinuat in mintea mea ca un atacant brazilian printr-o aparare prea avansata. Am fost surprins, dar nu prea. Cacat, mi-era clar dupa cateva minute. Am lasat sa se intample. Acum e randul tau...

Cultivo la rosa blanca...

Sincer, m-am saturat sa nu ma trezesc langa tine. Vad rasaritul in fiecare dimineata si nu imi spune mare lucru. Trec ca un robotel prin programul fiecarei zile, fara promisiunea prezentei tale la final.
Uite, stiu ca nu da neaparat bine ce scriu aici. Asa ca ma opresc. Dar iti arunc o sfidare. Sfidez lumea, sfidez sansele si chiar pe tine. Pentru ca totul se reduce la o singura intrebare: ce fel de viata vrem ?

E simplu. If I'm not flying, I'm dying. You make me fly, so with you I am alive. Simpla ecuatie, nu ? Vrei sa te simti la fel ?

Despre Ioana

2011-07-08T12:43:00.007+03:00

1:

O sun si raspunde in doi peri la telefon. Chestie care ma enerveaza in primul rand pentru ca imi cam taie mojo-ul si in al doilea rand pentru ca stiu ca o sa dureze toata ziua. Oricum e vorba de banalitati.

Cand isi face aparitia prin incinta, totul pare normal: de la inertia catre cafea la telefonul de la ureche. Parca lumea ii trage cuvintele cu clestele, parca merge altfel, parca de-abia ridica privirea din pamant. Tocmai ea, copilul deghizat in femeie, zglobie, sturlubatica si zgubilitica precum Creanga in "Amintiri...".

Dupa o tigara misterul se dezvaluie.

2:

"Ce nebun esti !". Si stinge tigara. Isi aprinde alta. Ochii ii raman pe pachetul de tigari. Dupa privire parca se roaga ca pe pachet sa scrie ca tutunul omoara repede, nicidecum incet. Si zambeste. Inca nu ma prind daca e fortat sau nu.

O intreb de corazon si privirea ei se duce catre dreapta mea, stanga ei. Acceseaza emisfera stanga a creierului, deci sunt semne ca nu bullshituieste. Isi trece fugar degetul peste ecranul Iphone-ului. Partea stanga a creierasului ei, care teoretic e foarte buna la punerea ideilor in ordine si la amintiri isi face si de data asta treaba temeinic. Raspunsul ei ia forma unul rationament logic: ordine in idei, argumente, concizie. Dar daca ciumpalacul despre care vorbea era in fata ei, ar fi luat-o razna.

Ciumpalac care probabil nu se afla pe o raza mai mica de 10 km fizici si vreo doi lumina sentimentali. Dar tot spre el o poarta emisfera ei dreapta, aia responsbila cu imaginatia. Isi fundamenteaza rational pozitia provenita din niste sentimente. Semn mai mult decat evident ca la ele sinapsele sunt mai interconectate decat la noi. Poate de asta se estompeaza si distinctiile pe alocuri. Sau poate nu.

3:

Deci el nu mai e in peisaj. Deci ea e tot singura. Si e o tipa ca lumea. Ca lumea = frumoasa, desteapta, cu personalitate, de cariera, de treaba, de viata. Deci ca lumea.

Si stau si ma intreb:
a)Oare nu e ceva in neregula cu procesul de selectie ?
b)Sau cu evaluarea semnalelor ?
c)Sau cu investitia ?
d)Sau cu dorintele ?
Valabil pentru amandoi.

Sau sunt eu dur ? Sau prea rau ? Ei, asta e intotdeauna o posibilitate.

Morning Republic

2011-07-01T23:30:00.006+03:00

Clar trebuie sa fac ceva cu telefonul pentru ca nu ii aud alarma. Desi setata de aseara la 6.45, m-am trezit undeva la 7.23 si asta doar pentru ca undeva in casa s-a trantit o usa.
Pregatire: dus, imbracat, downloadat mp3-uri + nelipsita cravata de corporatist. E slaba cafeaua in dimineata asta. Nu-i nimic, la fel e si vointa sa ma deplasez.
N-am mai mers cu 331 azi, ceea ce e nasol. Nu le-am bifat pe corporatiste. Una din ele e bruneta si are breton. Ceea ce nu e deloc corect, pentru ca in mod clar, daca are breton, o sa ma uit. Bruneta e extrem de interesanta: nu atrage mare lucru la ea, e imbracata aproape vesnic intr-un plovaras negru, invariabil la blugi negri, poate daca e foarte cald afara o sa aiba o camasa mai colorata sau bej, dar, atentie !, are mereu cate o carte in mana. Ultima oara era ceva parca de Llosa (de obicei nu ma apropii, nu vreau sa creada ca sunt un stalker), dar oricum apare o carte noua cam in fiecare saptamana. Deci ori le citeste, ori pur si simplu le schimba intre ele ca sa para intersanta. Eu oricum sunt ahtiat. Cat minimalism: un breton si o carte !
A doua e mult mai comuna: blugi albastri, bluza roz, blonda vopsita, radacinile incep sa i se decoloreze, fata abordabila, castile pe urechi, deci inabordabila. Pe asta o intalnesc daca plec ceva mai tarziu de acasa. Coboara la aceeasi statie ca si mine. De obicei merge intr-un ritm extrem de alert. Adica poate si ea e in intarziere. Oricum ma uit putin stanga-dreapta ca sa traversez si deja a disparut. Maine dimineata ne revedem oricum.
Prin holul de la Millennium deja am dat volumul de la player la maxim. Beat-uri electro house pentru baiatu'. Corporatistii se uita ca curca-n lemne. Stii cum se uita curca-n lemne ? Cam asa:

Trebuie sa recunosc ca e o senzatie misto sa mergi la costum cu castile pe urechi intr-o incapere de corporatisti. Cred ca ofera un aer de "Nu-mi pasa ! Suck my balls!". Ceea ce explica privirile. Corporatistii sunt, la vederea acestei imagini jemenfichiste, transportati in timp, la inceputul carierei lor, dupa ce le-au spus sefului ca vor sa mearga la o nunta si nu pot sa lucreze in plus vineri seara. Seful a raspuns oricum intr-o limba de lemn, dar traducerea este "Nu-mi pasa ! Suck my balls!". Explicatia asta am adaptat-o din Rocknrolla, mi s-a parut de efect.
Revenind la senzatia ca lumea, cred ca incep incet-incet sa ma prind de avantaje. Lumea nu iti mai zice nimic pe strada, sau daca iti zice oricum nu auzi. Dimineata ta are orice ritm ii imprimi din player. Dimineata mea a avut azi ritmul Freemasons-Uninvited. Maine o sa ii reinvit pe Bill Britt si guest star Aris Pavlides. Si sper pentru o cafea mai tare. Si e mai usor sa imi pastrez visul in fata ochilor, macar pana la pranz.
O sa fie sambata, deci nu o sa fie corporatiste. Ma multumesc cu minimalistele care merg la piscina, sunt si mai sumar imbracate, dar infinit mai putin interesante. Si o sa imi revizualizez visul. Pe beat de house.

Minimalist dreamgirls

2011-06-12T12:37:00.007+03:00

Asa incepe. Poate nici nu iti dai seama...Cand te uiti la ea iti zici ca are, citez: "the emotional range of a sea walrus" = exact, nu prea mare. Nici nu trebuie. Pentru instinctul ei de pradator, e destul. Dar de asta o placi. Pentru ca tu ai in minte imaginea ultimei tale prietene stabile: cicalitoare, prea multe emotii, vorbeste prea mult. Dar aceasta este minimalista. Exact ce iti trebuie tie. O fashionista tacuta, care accepta tacit tot ce ii oferi. Emotia e primara, expresia sufletului ei e redusa la elementul minim, instinctul. Si de aia o iubesti. De fapt nu o iubesti pe ea, iubesti IDEEA de ea. Si asta te face minimalist. De fapt nu, tu doar ai "cazut" pe setul asta de idei.

Si uite cum te afunzi mai departe. Parul ei de un negru intens si fata ei alba creeaza un contrast irezistibil. Aproape ireal, nu ? Oare negrul ala e pe bune ? "Ce par frumos/stralucitor/frumos ai!"...De cate ori te-ai trezit spunand asta ? Ea iti raspunde printr-un zambet timid. Devine pasiva si tie nu iti vine sa crezi cat de usor a fost sa o impresionezi, cu un singur compliment !

Prin ochii ei mari tie iti trece toata viata. Nu, nu o sa mori. Relaxeaza-te, esti doar prins. Iremediabil. Nu te speria. Garantez ca o sa iti placa. O sa iti ia capul in maini si o sa te sarute cand o sa te astepti mai putin. O sa te atinga unde iti place tie intr-o camera plina de oameni. O sa iti gateasca cele mai tari spaghete carbonara si o sa iti toarne vin in pahar dupa aia. O sa te lase sa ii bagi mana in bikini in apa marii. O sa te atraga ostentativ intr-un dans lent la nunta verisoarei tale in timp ce pampalaii aia care se dau cocosi se uita ca la felul 15. O sa se uite la tine de parca sunteti singurii oameni de pe lume. Tare, nu ?
Emotia ei, insa, fiind emotie, o sa dispara la un moment dat. Si atunci totul o sa arda. Exact ca in videoclipul cu Smiley. Si atunci o sa simti ca traiesti mai mult decat oricand. Ea te-a redus la expresia minima a emotiilor tale. Si tu crezi ca asa trebuie sa fie.

Ba nu. Totul e maximalism de fapt. Sa obtii maximul din orice: un zambet, o grimasa, o atingere, un sunet. Si stai linistit, ea a obtinut maximul, nu tu. Si de aia o iubesti.

Life in Technicolor

2011-05-31T22:19:00.000+03:00

Lectie de filosofie

2011-04-30T23:16:00.007+03:00

Confucius begins:

"When in doubt...

Tavi continues:

...always go for the facial !

Nota: Pictogramele sunt chiar cele folosite de cei doi renumiti filosofi

Ma doare maseaua

2011-03-27T23:09:00.007+03:00

A inceput de alaltaieri. Nu stiu ce dracu' se intampla ca dulciuri nu am mancat, rece nu am baut. Naiba stie. E drept, cafeaua a curs in valuri.
Drept pentru care acum stau si ma uit la frumusetea asta neagra de langa mine cu forme lascive si incerc sa ma infranez sa ma arunc asupra ei. Sta acolo si imi face cu ochiul. A dreacu' ispita, greu sa ii rezisti. Dar trebuie. Devin din ce in ce mai nelinistit. Si superbitatea aia imbracata in rosu, cu rotunjimi apetisante sta acolo...Ma asteapta. Ma termina ca nu pot sa o devorez.
Nici macar nu imi place, de fapt. E vorba de ambalaj. E aranjata vampa: are pe ea un obiect de imbracaminte minuscul, aproape pana la buric, si acopera exact atat cat sa nu fie prea vulgara, e asortata, rosul din vestimentatie merge de minune cu negrul ei natural. Si e vorba de reflex. Daca nu pot sa o am, o vreau. Poate e si pentru ca nu ii vad ochii. Ochii unei fete sunt de fapt cei care "seal the deal". Da, are forme, are atitudine, e frumoasa, ma atrage, dar ochii reprezinta argumentul principal. E simplu: cu cat ma arde mai rau privirea ei, cu atat ma apropie de ea. Daca ochii ei nu imi spun nimic, sau prea multe de care nu vreau sa stiu, adio.
Nu, nu e buna pentru mine. Stiu ca o sa ma simt extrem de nasol dupa. Daca sunt norocos, o sa ma doara capul. Daca o sa fiu mai ghinionist, o sa mi se intample iar ca mai demult, sa devin surescitat si sa o vreau mai mult dar in acelasi timp sa vreau sa stau departe de ea. Nu ma dezvat, tot timpul dau in extreme. Ori o am prea mult ori prea putin. Ba nu ma satur, ba o caut cu disperare. Nu, asta trebuie sa se opreasca.
Mi-am dat seama de ce ma doare maseaua. Am baut prea multa cola acum 2 zile. De asta tu, atat de apetisanta sticla de 2 litri careia ii inchin ode pentru ca ma doare maseaua si nu sunt chiar perfect lucid, trebuie sa ramai, frumoasa, neagra si rece, virgina, neconsumata si la locul tau.

Lens of Truth: Modern Warfare 2 - "No Russian" Airport Mission

2011-01-24T23:09:00.000+02:00

A suspected suicide bombing at Moscow's Domodedovo airport kills at least 35 people and injures more than 100 - many of them critically, officials say - BBC News, 24th of January 2011

Apparently it was a terrorist attack. Well, apparently someone has thought of that before. Check this out !

China's "Straddling" Bus

2011-01-23T14:50:00.000+02:00

That's one of the reasons why China will soon rule the world ! True story !

La Multi Ani pe 2011 !

2011-01-08T12:18:00.004+02:00

LA MULTI ANI ! Sa aveti un 2011 absolut fabulos, in care sa aveti parte de tot ceea ce inseamna AWESOMENESS: sanatate, armonie in familie, noroc, prosperitate maxima, fericire in cuplu/romance/relatii/sex/dragoste (sper ca am reusit sa acopar tot spectrul ) si prietenie absoluta !

Am inceput recent un nou an, ocazie cu care vreau sa imparatasesc cateva din planurile mele pentru Awesome 2011.

M-am gandit sa fiu mai activ in mediul virtual. Asa ca voi inaugura cateva rubrici noi si interesante, sper eu. Prima rubrica va fi "Video of the Day", si aici e lesne de inteles ce se va intampla si de ce; important de stiut: pe blog si pe Facebook vor fi doua video diferite, fiecare cu trimitere la celalalt: double the action, triple the excitement!
A doua rubrica mi-a fost inspirata de numarul de sfarsit de an al revistei Time; in timp ce o rasfoiam, cautand subiecte mai interesante decat cel principal (greu de gasit, avand in vedere ca era vorba despre Mark Zuckerberg si ascensiunea Facebook - totally AWESOME!), am ajuns la ultima pagina, unde se gasea o rubrica proaspat inaugurata, numita sugestiv (si absolut fabulos) "The Awesome Column - Joel Stein Presents: The Coolest Person of the Year" !!!! De ce nu m-am gandit eu primul la asta ? Asa ca din acea pagina de final de Time s-a nascut Tavi's Awesome ... ceva, inca nu m-am gandit pe indelete, tot ce stiu e ca va fi awesome ! Basically voi scrie cateva cuvinte despre o persoana care mie mi s-a parut fabuloasa in acea perioada de timp (mda, nici nu m-am gandit cu cata regularitate voi scrie; un dezavantaj ar fi ca sunt inconjurat permanent de oameni extraordinari si ar trebui doar sa postez despre ei ca sa reusesc sa trec si la persoane publice - exact, sunteti extraordinari cu totii si va iubesc ! ).
A treia actiune virtuala va fi sa postez cu mai multa regularitate pe blog, in general despre subiecte de interes comun, cu, eventual, o recapitulare la sfarsit de saptamana. 2-3 posturi pe saptamana cred ca sunt de ajuns ca cititorii mei sa fie multumiti.

Rog insa cateva chestii simple: in primul rand, cititi (cand aveti timp), in al doilea rand dati comment-uri si in al treilea, deveniti-mi vecini in CityVille pe Facebook, nu mai dureaza prea mult programul "Cafeaua si prajitura" ! (Daca nu stiti despre ce este vorba, stiti unde sa ma gasiti ! )

Acestea fiind spuse, va doresc un 2011 AWESOME !

Tavinho

The Family Feud - worth a try

2010-12-11T09:33:00.002+02:00

Family Feud 2

Pass, play, steal and strike with over 2,000 surveys and 10,000 answers.

Better yet, try the full version! Here's a torrent link:

http://btjunkie.org/torrent/Bigfish-Games-Family-Feud-3-Dream-Home/377857487a130b221b46a814ccee6655e86bd200471a

Enjoy !

Definitely on the wish list...

2010-12-06T01:05:00.001+02:00

The stocks are sky-high...

2010-11-23T00:04:00.002+02:00

Thank you !

Don Omar ft. Lucenzo - Dansa Kuduro

2010-11-22T23:50:00.002+02:00

Ca sa ma revansez pentru postul trecut, care e cam gay...
Nu va faceti probleme, nu vreau sa fac vreun statement sau ceva de genul, postul asta e din categoria baxurilor de sanatate pe care vi le trimit ca sa se mai descreteasca fruntile ! Baieti si fete, bucurati-va!

Top 5 music and dance movie scenes

2010-11-12T22:37:00.008+02:00

#5: Don Juan de Marco - The ending

The emotion of love witnessed from outside. Don Octavio del Flores seals the story of Don Juan with the verdict we all hope for: he exists, he is real, his women are real, his story is real, LOVE itself is real. So what if we don't believe it? I guess it's our choice. Marlon Brando and Faye Dunaway dancing on Paradise Island: here's an image worth holding on to...

#4: Scent of a Woman - The tango scene

I guess the lesson is simple: blind as he is, Colonel Frank Slade can dance a mean tango. Blind as he is, Colonel Frank Slade has more life left in him than most. Apart from the obvious staging of the scene (it's a movie after all), we have on our hands a display of sheer manliness and class. Chris O'Donnell couldn't top that in 100 years! Pacino rules (ass)!

#3: The Lost City - Andy Garcia's confession at the end

Cuba linda

Calle Heredia | Myspace Video

Tears in my eyes whenever I see this scene. What can I say, yo soy un hombre sincero. Political struggle, exile, changes in life: this movie has it all. Superb metaphors in Andy Garcia's monologue illustrate the lyricism of the Cuban soul. Oh, geez, I'm getting emotional here ! No worries: like the words in the scene, this post will be coal before becoming light. Bare with me !

#2: Lepa Sela Lepo Gore - Veljo dances

One of the biggest displays of bad-assery in cinema. The Muslims above have done some horrible things, but desecrating the song on which Veljo lost his virginity, that shit is too much for him ! So he dances his way towards the exit of the tunnel, where bigger guns than his await. Shooting and dancing, he quickly earns the title of the most romantic bad-ass!

#1: Zorba the Greek - The Sirtaki scene at the end

Classic scene, the epitome of the Balkanic soul: when everything turns to dust, we must dance.

So, in conclusion, in the words of Anthony Quinn (Zorba the Greek), I have so much to tell you. But it would be best told on a beach somewhere in Greece, after a Sirtaki and so much Ouzo we would lose our reason. Sounds good ? You bet it is ! Yassou!

Top 5 cuvinte cu care desemnam pozitivul

2010-11-11T00:17:00.004+02:00

La rugamintea Roxanei, voi scrie despre cuvinte prin care exprimam ceva pozitiv. Nu de alta da' sincer e mare nevoie. Prin marea de "ciuri-burism" care se revarsa in valuri aparent nesfarsite, exista anumite expresii care pur si simplu ne fac sa ne simtim (mai) bine.

Voi incepe prin a prezenta o lista de false cuvinte pozitive, cuvinte care folosite nu au (cel putin in cazul meu) insemnatatea descrisa.

BINE: epitomul double-speak-ului cotidian in lumea moderna. "Ce faci? Bine". Adica nu prea am ce sa spun. Adica e standard. Ca o electrocardiograma cand pacientul a decedat. Emotiile in cazul lui "bine" sunt in general spre zero, pentru ca e un cuvant care a intrat in reflex. Expertii in reflexologie au un obiect de studiu. Cum e asta pentru un studiu de caz: "Salut, ce faci? Bine. M-au dat afara" ? Chew on that.

OK: un fel de varianta americana (autohtonizata deja) a lui "bine". "Cum e? E ok". Ok (ha!), poate sunt subiectiv, mi s-a intamplat sa mi se spuna o data ca sunt un baiat "ok". Uau! Ce tare sunt! Sunt ok ! YEEEES ! Cat imi doream ! Adica ma incadrez. Corespund. Super. Pe o scara a pozitivitatii (oare asa s-o zice?), "ok" e cel mai jos in opinia mea; clasamentul merge asa: locul 3-ok, locul 2-bine, locul 1-super ok.

SUPER: desi il folosesc, nu cred ca ar trebui. In primul rand pentru ca mi se pare un cuvant folosit in clasa a 3-a, in al doilea rand pentru ca nu exprima, pana la urma, decat ceva mai mare sau in grad mai mare. Super-ok, supertare (si cu aceast cuvant am o mica rafuiala, da' inca intra pe lista de "acceptate"), super, mega, hiper, ultra.......Intelegi unde bat? Bine.

Acum, momentul asteptat cu sufletul la gura: top 5 cuvinte cu care desemnam pozitivul! Multimea e in delir.

Locul 5: SUPERCOCO

Desi contine particula "super", castiga locul 5 pentru ca este o inventie personala. Am auzit pe cineva zicand despre nu stiu ce ca e "coco" (ceva gen "Coco asa, bai baiatule") asa ca daca ceva e "coco", de ce nu poate fi si "supercoco" ? Adica mai mult decat "coco". "Coco" (imi si place sa il pronunt - "coco") reprezinta un mod usor interlop de a desemna ceva bun. Interlop pentru ca am auzit de un hot de masini, sau ceva de genu', numit Coco Paun si acest gagiu este unul din fostii Biancai Dragusanu. Coco, nu? Am citit informatia undeva in Catavencu, atras fiind de o poza din tineretile - aparent zbuciumate - ale divei, in care isi etala (doar) o parte din nurii pentru care cu totii o iubim. Cum, nu o iubim? Cum, nu ne intereseaza? Cum, nu stim cine e Bianca Dragusanu? Hai ca aproape m-ai dus cu zaharelu', gagica asta e mai celebra ca Adrian Copilul Minune. Si sa nu uitam ca respectivul cuvant inseamna si "dolari" - neaparat la plural. "Da si tu 3000 de coco si ne intelegem". Supercoco, nu-i asa?

Locul 4: SMECHER

Nici cuvantul asta nu desemneaza exact ce inseamna. Bine, daca pornim de la origine, si anume nemtescul "Schmecker", adica degustator (nu dezgustator), adica ala care trebuia sa manance in locul unuia mai smecher (!) ca sa nu se otraveasca ala, chiar ca s-a deplasat mult. In copilaria mea, un smecher era cineva nu tocmai acceptat social, un baiat de cartier, daca vrei, un descurcaret, un trecator prin viata ca rata prin apa, un fel de Stanica Ratiu, etc. Dar, a venit liceul, si dupa ce am auzit pe cineva laudand geaca altcuiva cu apelativul "smechera" (adica geaca), am laudat si eu asa tot ce mi s-a parut ca lumea. Sa exemplificam. "Am fost la un spectacol foarte smecher si a fost un cantaret ca lumea, sonorizarea a fost smechera si dansatorii ok". De remarcat ca nu se foloseste "smecher" pentru persoane, decat atunci cand chiar nu mai poti de emotie si le descrii ca fiind cele mai cele: "e un tip foarte smecher". Gen. Mare grija la folosire. Nu uitati, a se folosi in special pentru obiecte neinsufletite. Pentru ca "smecher" a devenit din substantiv adjectiv si pentru ca imi place sa ciuntesc limba romana punand un substantiv ca sa descriu un altul. Locul 4 pentru folosire extensiva.

Locul 3: BELEA

"E belea!". Deci sa mor de nu a devenit si romana un super-double-speak (a se remarca folosirea lui "super"). Cum sa exprimi ceva pozitiv printr-un cuvant care pana una alta nu si-a pierdut inca sensul, anume acela de necaz? Ok, poate nu prea se mai foloseste cuvantul "belea" pentru a desemna un bucluc in care intri (se foloseste mai degraba "am dat de cacat" - adica ori am facut un cunilingus sau m-am intalnit cu niste mafioti si in ambele cazuri am facut o miscare gresita...RAZI!), dar pe bune ca pentru mine inca are iz de problema. In schimb, ce este bun poate fi descris ca "belea". Insa numai anumite chestii. Inca nu am reusit sa imi dau seama care. De exemplu, cineva poate avea o masina "belea", se poate chiar simti "belea" insa nu poate avea o zi "belea". Nu stiu, intrebati la cel mai apropiat ghiseu de informatii. Insa per total cred ca merge pentru orice daca intr-o propozitie descrii despre ce vorbesti si in alta spui ca e "belea". Va place postul meu pana acum? Nu ca e "belea"?

Locul 2: SPECTACULOS

Locul 2 pentru realism si pentru stimularea capacitatii imaginative. Cand spui despre ceva ca e spectaculos, apai chiar e. E un cuvant care arata exact starea de fapt a societatii noastre globale: dependenta de spectacol, nevoia de ceva flashy in cotidianul nu atat de flashy. Ce e excelent (din pacate asta nu intra in top, e prea comun, parerea mea) e ca te poate duce cu gandul la ce vrei tu: "Cum a fost la concert? Spectaculos!". De asemenea, poti mari suspansul si misterul prin folosirea cuvantului, ceva gen "am avut castiguri spectaculoase". Traiasca show-ul !

MARELE CASTIGATOR: (atentie, urmeaza continut interzis minorilor)
PIZDOS

Exact, mai sus scrie PIZDOS. Am avut inspiratie de la Teo din Deko, cel care concluzioneaza cu un procent devastator de adevar ca tot ce e rau e "ca pula" si tot ce e bun e "pizdos". Ca sa citez, "femeile ne-au facut la un nivel de PR". Pe linia asta de argumentare, atrag atentia asupra unui fapt: hai sa fim seriosi, femeile sunt de fapt vedetele mediului nostru pop-cultural. Nu vampirii, nu zombie-ii, desi sunt si ei concurenti seriosi. Femeile. Ceea ce e foarte tare pana la urma. Practic, daca e sa subliniem liniile generale ale mesajelor adresate populatiei masculine, desemnam ceea ce e bun prin cuvantul "pizdos", care se refera la cel mai frumos lucru din lume. Sa ma contrazica cineva. Imi pare rau, eu nu consider florile sau masinile mai frumoase. Poate doar sanii. Ai femeilor, bineinteles. Ma bucur ca am terminat pe un ton pozitiv, am amintit chiar doua din lucrurile cele mai frumoase de pe lume. Pentru ca lumea are nevoie de ceva pozitiv, fiecare sa isi aleaga din cele scrise aici ce ii place cel mai mult. Fie ca cel mai pizdos sa castige!

Puppy love

2010-11-03T13:19:00.003+02:00

Top 5 cuvinte cu care desemnam negativul

2010-11-02T23:08:00.002+02:00

Toti avem anumite cuvinte pe care le folosim sa desemnam o categorie de oameni care ni se pare demna de dispret. De la clasicul "bou" pana la mai modernele sintagme ale lui Mircea Badea, fiecare are propriile cuvinte prin care manifesta oprobiul fata de altii. Aici voi prezenta un mic top 5 ale unor astfel de cuvinte la a caror folosinta am fost martor.

Locul 5: PARLIT

Este un cuvant relativ banal, folosit de multe ori pentru a arata ca cineva nu este de un nivel economic tocmai ridicat. Insa Cosmin m-a asigurat ca nu despre asta e vorba. Si il cred. Astfel ca "PARLIT" capata o noua valenta, anume cea de neavenit intelectual si social. O evolutie onorabila pentru un cuvant altminteri vechiut si comun.

Locul 4: PULETE

Folosit de Teo din Deko, intr-unul din clipurile pe care le-am vazut pe YouTube. Se refera la un baiat tanar, convins ca are, anatomic, marimea necesara pentru a satisface femeile. De asemenea, pretinde ca este mai barbat decat este. Devine astfel un cuvant perfect pentru a desemna pe cineva fara experienta, mai ales cand vrei sa faci misto de el pe o tema sexuala. Sau politica...

Locul 3: CIUMPALAC

Folosit de Mircea Badea si de mine. De fapt faptul ca este folosit de mine a ajutat CIUMPALAC sa prinda locul 3 in top, altfel nu stiu, zau... La auzul acestui cuvant ma gandesc la un gagiu orientat catre valorile vietii rurale, imbracat in bluza si pantaloni de trening, cu adidasi de fotbal sau pantofi albi ciocati, cu o freza de un tip oarecare, neaparat venind de la o activitate gen antrenament la fotbal sau la judo, invatat si obisnuit sa treaca prin viata cu un dram de agresivitate si o atitudine de mijlocul clasamentului, ca sa zic asa. Relaxarea fata de valorile morale il caracterizeaza pe deplin pe acest CIUMPALAC. De asta foloseste CIUMPALACUL de Mircea Badea termenul pentru politicienii romani. Si pe buna dreptate.

Locul 2: Jeffrey-Franks-si-fratii-sai

Varul meu Samargiu l-a inventat. Am observat ca trebuie folosit intr-un cuvant, ca un intreg, ceva gen Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop. Var-miu, corporatist, e un tip destept si bine informat, deci nu putea sa ii scape recenta vizita a lui Jeffrey Franks in Romania. Prin acest conglomerat de cuvinte, varul meu desemneaza pe oricine se crede mai smecher decat e de fapt. Daca stau sa ma gandesc, acest panseu fancy-shmansy ar fi cam greu de strigat pe strada, deci aici ia cateva puncte in minus. Puncteaza in schimb la capitolul creativitate.

Locul 1: CIURI-BURI (scris si CHURRY-BURRY)

Este intregul merit al lui Adi, caruia ii adresez omagiile mele pentru inventarea acestei expresii. Este si meritul meu k am creat o adevarata psihoza in jurul acesteia, folosind-o de cate ori am ocazia. Discutam despre bani mai tarziu. Inca nu stiu ce inseamna, dar e funny. Adi reuseste sa desemneze tot ce e rau in lume folosind aceasta sintagma care provoaca rasul, nicidecum indignare. Deci puncte pentru el la descretit fruntile. Concluzie: daca te enerveaza Boc, zi-i k e un mare CIURI-BURI (eventual scrie asta pe blog la Badea, poate reusim ceva la scara mai mare)!

Si Tavi vrea un scor mai mare la final

2010-10-23T10:03:00.001+03:00

[Vlad Dobrescu]
pentru cine m-a acuzat c-as fi uitat de unde-am plecat,
ma faci sa rad, niciodata n-ai stiut de unde-am inceput,
nu m-am schimbat, am locuri noi de vizitat,
conturi vechi de lichidat, si-o spun stiind ca viata e un joc riscant,
dar vlad vrea un scor mai mare la final,
caci e-o cursa nu o plimbare, calc in picioare rivali
ne vedem la intrarea in iad, voi fi cel ce pare bogat,
probabil drogat din noaptea de dinainte de-a fi decedat,
dar deocamdata o sa-mi urmez destinul
caci ce era sigur e, azi e probabil, maine poate fi nul,
doar vocile raman, sfidand timul, deci imi tin numa' prieteni apropiati
rimand pe ritmuri si schimband stiluri.

[Deliric]
cateodata as vrea sa zic ca n-am nici un stres,da' e exact invers,
nu te-nvata nimeni sa treci peste,inveti din mers,
dar des te-mpiedici, d-aia-s dezinteresat de predici,
sunt dezinteresat de ce zici, timpul se scurge trebuie sa te decizi,
societatea e menita sa transforme indivizi in androizi,tu spre ce tinzi
cand e vorba de bani de ce te-ntinzi? cand e vorba de prieteni ce le pretinzi?
des ai pretentii sa primesti atunci cand nu dai
de ce promiti sa oferi atunci cand nu ai?
de ce alegi sa te-ntreci daca uiti de ce alergi
si ajungi sa te-alegi cu mai putin decat pleci?
DE ce?

ref x 2
[Yolo]
natiunii mele ii trebuie timp ca sa realizeze
care cum si pe ce sa mizeze
opriti vrajeala si violenta,
noi luptam pana-si va recapata potenta.
noi luptam.
Versuri CTC feat Nwanda & Yolo - Orice
de pe http://www.versuri.ro

[Nwanda]
vad cum oricine e dispus sa face orice
intr-o lume condusa de valori materiale
nimic nu e ceea ce pare la orice intrebare
sunt zeci de raspunsuri,trebuie vazut fiecare,
prea des vazut ca o amenintare.ma deranjeaza.
socieatea cu buna stiinta ma limiteaza,
prea putini mai viseaza, caci prea putin mai conteaza,
iar cand toti voteaza viitorul ma-ngrijoareaza,
dar in loc sa ma las orbit de furie,
ma concentrez spre ceva constructiv,vreau ceva pozitiv
drumul evolutiei e crud si uneori scurt,
n-am timp de pierdut imi valorific fiecare minut
si n-ai sa vezi ca ma plang, n-ai sa vezi ca m-ascund,
sunt pur si simlu ceea ce sunt, un om pe pamant,
pornesc la drum razand si obsedat de-un gand,
vesnic luptand,n-ai sa ma vezi abandonand.

[L Doc]
pentru ce-am facut n-am regrete,
chiar dac-am tacut n-am secrete,
am pierdut, m-am refacut urmand percepte,
n-avea rost singur, n-ar fi fost sigur,
de-atata timp nici un schimb, cu-aceiasi oameni des fac plicuri
ce percepe omul din mine, descrie artistul,
ce-mi scrie pixul e-o comoara ascunsa beat-ul e ???,
azi vreau sa simt ca ce simt se simte,
vreau sa-l prind pe cel ce dezminte ca des minte,
luati-mi vorbele drept sfinte
beat-ul asta sa va poarte dupa moarte,
am aproape doar patru tobe sparte,
lumea a deschis o carte, noi ne-am desprins o parte,
si-am descris in scris, s-apoi am zis sunt arte

refx2

we got to fïght

Sibutramina pentru suflet

2010-02-02T01:20:00.005+02:00

English version below!!!

Mutu a luat sibutramina. Asa, si?
Stai asa, ca sibutramina provoaca reactii adverse, e un medicament interzis de UE, poate sa dea risc mare de atac de cord, mascheaza alte substantte dopante ! BU-fucking-HU ! Cata cerneala de ziar si pixeli de imagine se pot consuma pentru smecheria ca Mutu s-a dopat cu asa ceva ? Si, by the way, cat rahat maro si aromat se poate manca tot pe tema asta ?

Ok, e grav, s-a dopat, e obsedat de greutate si vrea sa slabeasca, isi poate mari rezistenta la efort, BLABLABLABLABLA si iarasi BLA ! Trecand peste bullshitul oficial, peste campaniile media, peste intoxicarile si manipularile si BLABLA-urile aferente cu cine i-a dat medicamentul, de ce, cum si pentru ce, hai sa ne uitam mai in profunzime la faza asta.

1) Oricat s-ar chinui baiatul asta, nu va reusi sa scape de eticheta de drogat. Nici mie nu imi place sa il stiu asa, dar asta e. Cel mai probabil Mutu nu a renuntat nici o secunda la prietenele lui, Coca si Ina, care o concureaza cu succes in patul conjugal pe Consuelo. Oricum se stie ca daca esti etichetat in vreun fel, asa ramai pentru o vreme indelungata.

2) Mutu e cam prost (partea 1): pretene, daca bagam eu la buzunar milioanele lui de euro pe sezon doar ca sa dau piciorul intr-o besica rotunda de piele/cauciuc/compozite, pai fratzica, intrebam doctorul si daca am voie sa respir aerul de pe Olimpico, de exemplu, ca poate aia fumeaza in tribune si poate mi-o iau la testul anti-doping.

3) Mutu e cam prost (partea a 2-a): a fost prins consumand cocaina/sibutramina/droguri cam de 3 ori. Poate o data ai avut ghinion, poate a 2-a oara ai fost influentat, dar deja la a 3-a esti prost. Oricum Marc Bosnich, colegul de la Chelsea prins cu droguri alaturi de Mutu o spune mai bine: "toti folosesc droguri, numai noi am fost prosti si ne-am lasat prinsi". Plus k am inteles ca Mutu e cam guritza-sparta (fara legatura cu prietenul Contra) si cam face caz de consumul lui...

4) Mutu este doar exemplul martirului sacrificat pe altarul razboiului anti-doping. Problema este ca farmaceuticele vor avea mereu cautare in lumea sportului. Toti sportivii folosesc anabolizante, de acord ? Altfel cum se explica doborarile inuman de brutale ale recordului la 100 de metri plat in ultimele luni de catre Usain Bolt ? Si oare chiar am vrea sa il vedem pe jamaican alergand suta in 10-11 secunde (fara dopaj) cand am avut, de exemplu, colegi de liceu care alergau suta cu 12-13 secunde?

5) Dopajul, dupa parerea mea, este irelevant in fotbal. Pe dimensiunea efortului fizic este intr-adevar ceva grav, daca medicamentul te ajuta sa alergi mai mult, mai repede si sa nu obosesti. Pe de alta parte, anumitor sportivi poti sa le dai toate drogurile dopante din lume. Banel alearga tot meciul, si ce rezolva saracul ? Si exemplul meu preferat: Inzaghi ! Inzaghi ar putea sa ia toate substantele anabolizante din lume ca tot prost e ! Nici un drog nu te poate ajuta sa dai ca lumea in minge. In cazul lui Inzaghi, mingea vine de pe una din lateralele terenului, sare din gazon, se loveste de glezna lui (unde de fapt trebuia sa fie latul piciorului), se loveste de bara, ricoseaza din portar, il loveste pe Inzaghi in fund (la fel de bine s-ar putea sa fie in spate sau in sold) si intra in poarta: GOOOOOL ! Chiar daca Inzaghi ar puti de la o posta a doping, chiar nu merita controlat, pe bune !

Sibutramina lui Mutu este de fapt sibutramina sufletelor noastre. Cati sunt oare cei atinsi de drama lui Mutu, nedorind sa il vada incheindu-si cariera mai devreme ? Si, mai ales, cati ar fi afectati de absenta anabolizantelor din sport, absenta care ar provoca scaderea performantelor sportive pe care sunt obisnuiti sa le aplaude si sa le proslaveasca cel putin o data pe weekend ?

English translation:

Mutu took sibutramine. So?
Wait, that sibutramine causes adverse reactions, it is a drug banned by the EU,it can give a high risk of heart attack, it can mask other doping substances! BU-fucking-hoo! How much newspaper ink and pixels of image can be consumed by this flick that Mutu took some drug? And, by the way, how much brown flavored shit can some people eat relating to this story ?

Okay, it's serious, he used the drug, he is obsessed with weight and wants to lose it, the drug can increase resistance to effort, and BLABLABLABLABLA BLA! Going away from the official mumbo-jumbo, media campaigns, over-intoxication and manipulation and all the crap related to who gave him the medicine, why, how and for what, let's take a deeper look at this situation.

1) No matter how much he will try, this guy Mutu will never escape the label of a drug addict. I don't like to know him that way either, but that's the situation. Most probably Mutu never gave up on his friends, Coca and Ina (Coca Ina - cocaina - cocaine), who are successfully giving Consuelo a run for her money in bed. However it is known that if you are tagged in any way, you will have that tag for a long time.

2) Mutu's pretty stupid (Part 1): my friends, if I would pocket the millions of euros per season Mutu gets, just to kick a ball made of leather / rubber / composite materials around, by God, I would ask the doctor even if he would allow me to breathe the air on the Olimpico stadium, for example, coz maybe those guys are smoking in the stands and I may fail my drug test !

3) Mutu's pretty stupid (Part 2): he was caught consuming cocaine / sibutramine / drugs about 3 times. Maybe one time there was bad luck, may the 2nd time he was influenced, but the 3rd time is raw stupidity. However Mark Bosnich, the Chelsea teammate caught taking drugs along with Mutu says: "All sportsmen use drugs, but we were the only ones stupid enough to get caught!". Plus, I understand that Mutu is kind of a brag relating to his drug consumption habits...

4) Mutu is just an example of a martyr sacrificed on the altar of the anti-doping war. The problem is that pharmaceuticals will always be in high demand in the world of sport. All athletes use anabolics, agreed? How else could one explain the brutal and inhuman knockdowns of the record for the 100 meters flat athletics event in recent months by Usain Bolt? And would one really want to see the Jamaican running 100 meters in 10-11 seconds (without doping) when I had, for example, fellow high school mates running the same distance in 12-13 seconds?

5) Doping in football is irrelevant, in my opinion. Yes, when it comes to increasing the rate of one's physical effort it is a really serious thing if the drug can help you run more quickly and not get tired. On the other hand, some athletes can be given all the drugs in the world. Banel can run over the entire duration of a match, and what does he achieve, the poor guy? And my favorite example: Inzaghi!
Inzaghi could take all the anabolic substances in the world and would still be the crappiest football player! No drug can help you kick the ball right. If the pass for Inzaghi comes from one side of the pitch, it would jump from the grass, it would be hit by his ankle (even though he intended to kick it with his toe), it would strike the bar, bounce from the goalkeeper, hit Inzaghi in the bottom (might as well be his back or hip) and enter the net: GOOOOOAAAAL! Even if Inzaghi would smell from a mile away like he is taking drugs, it's just not worth it to test him, really !

Mutu's sibutramine is actually the sibutramine of our souls. How many people are actually touched by Mutu's tragedy, people who do not want to see him ending his career early? And, above all, how many would be affected by the absence of performance-enhancing drugs in sports, the absence of which would cause the decrease of sporting performances we are accustomed to applaud and glorify at least once a weekend?

Balkanico

2010-01-31T00:14:00.005+02:00

It's a distinct lifestyle. It's an ideology. It's a Molotov cocktail of excesses. It's romantic rationality, it's reasonable romanticism, interchangeable and intermingling.

It's when rules are not respected, not internalized, not legitimized. It's when you buy a 10,000 euro car, but you drive it on a road with huge potholes. It's when you go to university and still talk like a cab driver. It's when you are a liberal intellectual yet pursue backward interests.It's when you fight for the sake of fighting. It's when women who are strong and independent look for the freedom to date rich men. It's when intelligent men care for trophy-women.

But it's also when you find similar meanings in languages beyond borders you thought were so different from one another. It's when you imagine the worst yet you experience the best. It's when you expect to find the Wild East, yet you find the West. It's when you stress difference and you find similarity. It's when you enforce globalization and you find nationality and ethnicity. It's when you think everything is bad and good pops up from somewhere.

It appears strange to the Westerners and the Easterners alike. It's not about location, time, ideas, it is about a state of things, a powerful characteristic. It's about uniformity in plurality and plurality in uniformity. It is the place where a new "middle ground" is born. It is about a new pure race. It is something by itself. For me, this it's simply...Balkanico.

Fall 2005

2010-01-26T23:49:00.004+02:00

Some people sing about the summer of 1968 or the generation 74-75. The Fall of 2005 was my 74-75 moment, and the summer of 2006 my summer of love (friends know why ;) ). I will not go into detail about the summer of 2006, you just have to know i was 20 and in love, one of the best contexts in which anyone could be.
But I would now like to talk about the fall of 2005.
It was the beginning of October...I was in a hall full of students, my colleagues in the FSPUB program. I only knew the guy sitting next to me on my right, Mihnea, a colleague from high-school. Outside it was starting to look like autumn and I was trying to look as smart as possible considering I was in college now. All the pre-fabricated images about Romanian college life (harsh conditions, stuck-up student nerds and tyrannical professors) were slowly fading away...
The crowd around me was very colourful. Distinctively "cool" people were hanging out around smart-looking techy guys with laptops in front of them, indy-dressed girls could be seen next to introverts, lonely fellows were waiting for the teacher and long-time friendships were resumed as people who used to live in the same city or learn in the same high school were reunited...A lot of noise, novelty, youth, sun, beauty, a feeling of a new stage in our lives and a positive emotion of the unknown were battling for supremacy in the souls of our generation.
As Prof. Avramescu got in, I was chewing gum in my seat in the middle of the hall. The prof started talking, listing the requirements the faculty had. After stopping for a minute to scold me for chewing gum (like! how embarassing!), he also listed our priorities and advantages. All things aside, I was glad to have him as our almost parental guide in what concerned classes, faculty policies, study potential...
During break, we all flocked in the yard. The sun was shining and 18-to-20-year-old voices filled the air. While I was drinking coke on a bench with some people from Transylvania, others were exchanging cigarettes or opening up bags of chips. Smiles were all over as class distinctions, high-school rivalries or simple obnoxiousness were slowly fading away. This was it ! We were like the Americans and the Indians on Thanksgiving: all different, all the same, all sharing, all willing to open our minds (and cigarette packs!) for something new.
Freshly out of high-school, in which the relation with the opposite sex was an affair of "coolness" and economic status and was filled with stupid American-fueled prejudice, I found myself in a world where girls were friendlier and more relaxed. If you wanted to talk to a girl, you would just go over to her and ask where she was from. If she was from Brasov or something you would ask her what's cool to see there, if she was from Bucharest, you would ask what high-school she went to and if she knew I-don't-know-who friend of yours. It was simple and friendly...
We soon started classes and started reading. Also we formed our own !Yahoo group and questions soon started popping, as well as ridiculous fights and idealistic rants on all sorts of topics. It seemed we were taking our political science students label seriously: whether staunch liberals or revolutionary leftists, we were all passionately abusing our freedom of speech and loving it all the way. Breaks were occasions to display our numerous theories about life, love, pop-culture or simply discussing that day's reading. Those discussions would go on in bars and pubs after (sometimes even during) classes; sometimes we even got passionately involved in political debates in a club with music banging in our years !
Oh yes, clubs ! Back then it was like a mandatory pastime. If you wanted to go to a club that night you would simply shout loudly during a break and instantly you would get adherents...This system of direct democracy (well, basically just shouting during breaks and writing on the group) used to bring us together much more often than it does nowadays. Pubs, clubs, fast-food places, conferences, parks: we would take all these places by storm and put our distinctive imprint on that place for the evening or afternoon. We were a colourful group, loud, idealistic, high ideas mixing with high-school minded die-hardism. For all it mattered, we were friends.
I found some really good friends that fall . Most of them are still my friends today. And hope we'll stay friends for the years to come. I took my one true friend from high-school (pretene, te stii cine esti!) and entered this new world of youth mistique.
We used to learn, credits and marks really mattered. Back then the important guys were Pierre Manent, Sartori, Machiavelli or Max Weber. The founding fathers. The seminal readings. The gurus. Even the teachers were labeled that way. We were all impressed about Mr.Avramescu's clarity, Mr.Barbu's inspirational insight, Mr.Rizescu's accent (Oh yeah! You know what I'm talking about!). Even though pieces of paper were flying during class at each other and practical jokes like stealing clothes or pens were at the order of the day, nevertheless classes meant something. With attendances around 75%, going to school was actually cool. Not only would you see your prank buddies, but you could actually learn something. And have a drink afterwards.
Soon the first love stories started to emerge. Happy stories, sad stories...
And then the junior prom. For those who don't know, the picture from above is taken at that prom. It was sheer fun, almost like in American movies. And I took part in the Prom King contest, and won third place (out of 6 contestants, not out of 2!!!) ! Yeey ! Me, 3rd place in something like this ! What ?!? I was good-looking back then and was even playing some sports, okay!?! Those were the days !

However, soon, all these started fading away. Gossip was eating through our freedom of association and soon there were small groups all around. People were getting jobs and started coming to school less and less. We all soon discovered our political science studies were not going to help us in our future careers. I myself, renouncing the bed of roses and pink clouds with which I surrounded my new experiences in college, started becoming a more critical person. I realized political scientists, women and some other people were not who they wanted me to believe they were. Soon, I was thinking not in terms of finding the best in everyone, but in terms of who is backing that guy to become the boss of i-don't-know-what at 21 years old. Not cool, I know.

Now my papers revolve around football, politics and rational choice, I tend to be a cynical hard-ass, life tells me I have to get a job, EBA is an MEP and Michael Jackson is dead. Romanian social life is full of slutty-like broads and ready-made millionaires with Lamborghinis and lower IQs than the size of their shoes. Bitterness is in high dosage...

But that's not important right now. What's important is for all of you who know what I am talking about and share with me at least some of my autumnatic excitement from 2005 remember those times when we were freshmen, when we were more optimistic, more idealistic, more in touch with one another, more prone to fun, more willing to drink a beer with semi-stranger colleagues, more lively in our pursuit to live then and there, more present in classes, more passionate in what we learned, when no job was there to eat away at our time and creativity, no bosses to say what we could or could not do, no shame in expressing metaphysical or idealist points of view.

The Fall of 2005...

O ipostaza a eternului feminin intr-un film european

2009-12-17T10:37:00.003+02:00

Ipostaza pe care am ales-o este cea din filmul "Jenseits der Mauer" (2009). Din pacate nu exista recenzii ale filmului in romana sau engleza (desi in germana sunt destule) pe care sa le fi gasit asa ca o sa trebuiasca sa mergeti pe incredere in ceea ce va voi povesti.
Filmul reprezinta povestea unei fete numita numite Rebecca Pramann, fiica a unei familii est-germane. Tatal ei este un oficial de rang relativ inalt al STASI iar mama ei este casnica. Ceea ce nu stie Rebecca este ca acestia nu sunt parintii reali. Adevaratii ei parinti,Ulrich si Heike Molitor, au incercat, in 1974, sa treaca ilegal granita dinspre RDG spre RFG, cu cei doi copii ai lor ascunsi in masina. Din pacate, ei sunt prinsi, expulzati in RFG si despartiti de fiica lor, Miriam, care avand in jur de 2-3 ani este trimisa la orfelinat si adoptata de familia Pramann, ajungand sa poarte numele de Rebecca. Familia ramasa in RFG sarbatoreste (comemoreaza?) in fiecare an ziua de nastere a fiicei pierdute. Povestea in sine nu este foarte importanta. Ce este important este ca in momentul actiunii filmului ne aflam in noiembrie 1989, perioada de mari tulburari politice si sociale. (recomand downloadarea filmului de pe torenti, e foarte bun, mie mi-a placut)
Miriam (pe care o puteti vedea in poza de mai sus) este o fata in pragul varstei de 18 ani. Este o bruneta pe alocuri angelica, isi tine de obicei parul strans in coada, este pasionata de fotografie si are un prieten cu ganduri de evadare peste zid. Din film reiese ca relatia cu acest baiat, Nils (nu este cel din fotografie), este de mai lunga durata.

Momentul de cumpana pentru aceasta relatie il reprezinta intalnirea cu un baiat blond cu ochi albastri (baiatul din fotografie) venit din RFG impreuna cu familia la o "functie" de stat. Miriam este atrasa de el deoarece este expansiv si poarta blugi (descrisi ca fiind ultima moda in vest). Incepe sa se intalneasca din ce in ce mai des cu acesta si in cele din urma se si culca cu el.

Ce este ciudat insa este urmatoarea situatie: aflata la o intalnire cu blondul, il vede pe Nils brutalizat de politie din cauza participarii lui la un miting anti-partid si intervine intre fortele de ordine si demonstranti. In timp ce blondul prefera sa fuga, Miriam si Nils sunt arestati si bagati la pachet intr-un beci al politiei est-germane, laolalta cu alti tineri protestatari. Miriam sufera de claustrofobie si are o criza, dar Nils stie sa o calmeze, astfel ca scena se incheie cu Miriam adormind pe umarul lui. La interventia tatalui ei si a blondului RFG-ist cei doi sunt eliberati. Din nou ciudat, Miriam sare in bratele blondului si pleaca iarasi impreuna cu el, desi Nils fusese cel ce avusese grija de ea in inchisoare.

Pe mai departe, Miriam se cearta la un moment dat cu blondul din cauza faptului ca el nu o intelege, astfel ca ramane singura o perioada. La petrecerea ei de 18 ani, prientenul ei Nils (de care nu era despartita oficial) apare si ii daruieste o pereche de blugi. Dandu-si seama de nedreptatea provocata acestuia, Miriam se impaca cu el. Se pare ca este prea tarziu, deoarece Nils planuieste ca in acea seara sa treaca ilegal peste Zid. Din fericire pentru amandoi, este anuntata libera trecere a granitei, astfel ca cei doi trec, impreuna cu ceilalti manifestanti, granita spre RFG, unde Miriam isi cunoaste adevaratii parinti (datorita unei actiuni a fratelui ei, pornit in cautarea surorii pierdute).

Haideti sa exploram acum instanta eternului feminin prezenta in povestea noastra cinematografica.

1) Inca din primele scene cu ea ca protagonista, Miriam este infatisata ca o tanara inteligenta, preocupata de marile intrebari ale vietii, ascultatoare fata de parinti, dar totusi avand un anturaj "ilegalist".
Prima problema apare cand este atrasa de tanarul din vest. Respectivul era doar printr-o conjunctura la sindrofie si, daca e sa fiu eu intrebat, mult prea arogant. Ce il face atat de atractiv pentru Miriam? Lasand la o parte simbolistica "mirajului vestului" (blugi, cola, libertate de exprimare), Miriam doreste ceva nou. De ce ? Doar are un prieten frumos, loial, DJ intr-un club de "muzica ilegala din vest" si relativ periculos, fiind implicat in destule chestii ilegale si vrand sa treaca fraudulos granita in RFG. Probabil o fi un sindrom vestic (relatiile nu sunt foarte puternice, e bine sa incerci ceva nou, etc.), dar mai degraba este vorba de confuzie tipic feminina, care genereaza de multe ori comportamente de sorginte curvistina.

2) A doua problema in analiza apare la scena din inchisoare. Daca se intalneste acum cu blondul, de ce sare Miriam in ajutorul lui Nils cand acesta este agresat de politisti? Datorita convingerilor ei tineresti si anturajului anti-sistem ? Nu. Cel mai probabil pentru ca se simte vinovata. Sau, si mai rau, pentru ca, suferind de confuzia ei tipic feminina, are nevoie de un soc pentru a-si aminti ca prietenul ei oficial se afla inca pe firmamentul ei sentimental. Portretul este completat prin sugestia ca femeia lupta pentru dragostea ei, dar daca ma intrebati pe mine, este doar nevoia de un soc si de un pretext pentru revenirea la normalitatea unei situatii.

3) Alta problema este generata de revenirea lui Miriam la blondul vestic. In pofida grijii pe care a avut-o Nils fata de ea in celula, la eliberare Miriam sare de gatul RFG-istului si pleaca impreuna cu el, desi acesta din urma fugise cand Miriam se luase de gat cu fortele de ordine. Chiar mai e nevoie sa comentez aceasta situatie ?

4) O noua intrebare cu raspuns complicat: daca il prefera pe blond, de ce se cearta cu el ? Pentru ca nu o intelege. Trecand din nou peste tema incompatibilitatii est-vest (el RFG-istul, nu o intelege pe ea, RDG-ista), revenim la vesnic actuala chestiune (transformata de unele femei in fapt) a incapacitatii barbatului de a rezona cu feminitatea. A se citi ca femeia este nestatornica (si mandra de asta). Miriam ramane o vreme singura, ceea ce este menit sa sugereze ca femeia este independenta si are accese de auto-pedepsire sentimentala.

5) Finalul povestii noastre o gaseste pe Miriam trecand brat la brat granita impreuna cu Nils. Lasam iarasi deoparte mumbo-jumbo-ul simbolic (solidarizarea estului cu vestul, revenirea la prietenul estic, etc). Se deschide aici posibilitatea explorarii temei comportamentului feminin in cadrul marilor tulburari politice. Ceea ce trebuie retinut de aici este ca femeia rezoneaza odata cu societatea: societatea este tulburata, si femeia este tulburata. Asta ne spune filmul. Ce spun eu este ca o tulburare socio-politica se adauga la tulburarile si asa prezente in doza destul de mare in psihicul adolescentin feminin.

In concluzie, filmul ofera o imagine a unui etern feminin stralucitor, caracterizat prin inteligenta, spirit umanist, independenta, empatie, sensibilitate, vulnerabilitate.
Pentru mine, eternul feminin din film ascunde caracteristici (incomode - pentru partea masculina in a le suporta si pentru partea feminina in a le recunoaste) ale feminitatii (adolescentine-tineresti): nestatornicie, plictiseala rapida, atractie fata de ce sare in ochi, vinovatie si tulburari sentimentale prea dese si cand nu sunt bine venite.
Daca lasam la o parte tema politica, nobila cautare a familiei/adevarului/libertatii si misoginismele mai mult sau mai putin evidente din film, se poate desprinde un adevar incomod: feminitatea, chiar si in cele mai pure si nobile instante, este supusa unor defecte de multe ori insurmontabile, nerecunoscute si pentru care nu se doreste a se gasi un leac. Femeile nu considera aceste lucruri defecte, deci nu trebuie reparate, ele fac de multe ori parte din asenalul personal feminin si din alcatuirea feminina a carismei/farmecului. Suna a etern feminin, nu credeti ?

Prezidentiale 2009

2009-12-08T10:15:00.003+02:00

Nu se putea sa nu scriu si eu ceva pe subiectul alegerilor prezidentiale. Nu de alta, dar cand la televizor si peste tot altundeva se discuta despre un lucru, te bate la cap si te face sa simti si tu presiunea de a trata respectivul subiect.
Ma tenteaza sincer sa ma transform intr-un mic Mircea Badea si sa incep sa critic in stanga si in dreapta, sau macar sa ii raspund dobitocului care se produce in emisiunea lui chiar in timp ce scriu aici, dar mai bine nu...
Mai bine scriu o lista cu lucruri bune si lucruri rele care s-au intamplat la alegerile astea si nu mai intru in nici o polemica pentru ca polemica nu aduce rezultate. Sa purhsedem.

LUCRURI BUNE

-la rezultat: a iesit Traian Basescu, nu a iesit Mircea Geoana; Oprescu nu a luat nici macar pragul electoral; a iesit Base presedinte in pofida tuturor manipularilor si tunurilor puse pe el; hai sa fim seriosi, Base, intr-o lupta politica directa, nu cred ca poate pierde

-pe scena politica: nu stiu daca e un lucru bun, dar se pare ca PNL-ul creste in preferintele de vot ale romanilor

-la cabina de vot: la turul doi lumea a fost mult mai relaxata, probabil pentru ca nu mai erau atatea buletine de vot de stampilat si atatea minute de asteptat la coada

-in campania electorala: s-au reabilitat termic multe din blocurile din Bucuresti; au fost funny bataile generale cauzate de intalnirile incognito ale echipelor de campanie electorala ale diferitilor candidati; funny si campania electorala a lui Ninel Potarca

-pe strada: lumea vorbeste despre politica, febra alegerilor este maxima

LUCRURI RELE

-la rezultat: a iesit Traian Basescu, nu a iesit Mircea Geoana - sa ne relaxam pentru ca suntem in continuare in rahat; stiu ca va asteptati sa zic de bine despre Oprescu, dar mi se pare tot un bou; primul presedinte ales de mass-media: cum amandoi candidatii se declarau castigatori la exit-poll, practic TV-ul anunta rezultatul final - numai la noi, frate !

-pe scena politica: PSD-ul ramane sus, prea sus, ingrozitor de sus; nu avem inca guvern si cel mai probabil balacarelile o sa continue si transa de la FMI se amana pana in martie daca nu se ajunge la un compromis; EBA ramane europarlamentar

-la cabina de vot: la primul tur, atitudini de genul "Hai ba, ca ma grabesc, votam si noi azi?!?" (exprimate cu voci bovine de salahori alcoolizati); la turul doi, idiotenii gen "Intarzii la munca si astia nu ma lasa sa votez!" (e duminica, la ce munca te duci, mai ales la 7 dimineata? si chiar daca te tin aia acolo 12 ore, nu poti sa te intorci la 7-8 seara sa votezi cand nu mai e nici dreacu' la urne?); fraude multe - de fapt cred ca de-abia acum le constientizam, erau si pana acum,dar acum se mediatizeaza, mai ales dupa calapodul "Hotii striga hotii"

-in campania electorala: mogulizarea televiziunilor romanesti (si cele pro si cele anti Basescu); bataile generale cauzate de intalnirile incognito ale echipelor de campanie electorala ale diferitilor candidati - cum sa te bati pentru un candidat sau un partid ? cat de prost sa fii ? si mai ales pe gratis...; murdariile de tot felul; ce e mai rau de fapt e ca romanul voteaza (sau este influentat sa voteze) pe criterii cum ar fi vizita lui Mircea Geoana la Moscova sau la SOV (raspunsul meu: fratiilor, nu mai e in '90, sa ne vindem tara la rusi - desi cred ca tare i-ar mai placea lui nea Nelu iar sa nu ne vindem tara si sa aiba un presedinte in buzunar; in plus liberalul din mine poate spune ca Geoana se poate vedea cu cine vrea el - problema aici este ca s-a vazut cu cineva care ar putea influenta alegerile, si asta este argumentul sa ii spunem conservator) sau palma - lovitura de poignier perfect executata - pe care a aplicat-o Basescu in mandibula acelui copilas la mitingul de la Ploiesti din 2004 (raspunsul meu: argumentul ca Basescu a lovit acel copil devine irelevant in batalia pentru voturi avand in vedere ca traim intr-o tara in care romanul de rand nu are nici o jena in a-si educa progenitura cu palme si pumni - numai la noi am auzit expresia, care exprima o fatalitate si o prostie sociala crasa, "Bataia e rupta din rai"; si hai sa fim seriosi, pai sa-mi zica mie un copilas ca el voteaza cu Iliescu, pai si eu il bateam de dracii il gaseau, plus ca fata de impertinent a copilasului chiar cerea vreo 2-3-10-50 de palme peste botic; si frate, exact ca in Caragiale cand se pastra scrisorica: de ce c%&*t apare filmuletul cu palma de abia la 5 ani distanta? stie cineva ? dl. Patriciu, dl Voiculescu? Iuhuuuuu !); manelele pro-candidati ale diferitilor "artisti"

-pe strada: lumea vorbeste despre politica, febra alegerilor este maxima - de fapt, asa cum observ, nu e vorba de o dezvoltare a culturii politice romanesti, ci de o continua adancire a acesteia in genunea fara fund (cred eu) a manelizarii, imbecilizarii si can-canizarii promovate de mass-media; aceiasi ciumpalaci si aceleasi pitipoance vorbesc acum (si) despre Basescu-Geoana-alegeri

In rest, totul e la fel. Viata continua exact ca si pana acum. Ma asteptam sa fiu mai fericit, totusi, pentru ca a iesit Basescu. Dar nu sunt. Si tot la Mircea Badea ma uit...

The three-fingered Serbian salute

2009-11-17T23:24:00.004+02:00

Ochii tai bovini nu cauta macar sa inteleaga de ce iti spun toate chestiile alea despre "revolutia" din 1989 nu pentru ca nu ai vrea, dar creierasul tau este axat pe cu totul alte coordonate decat cele care ti-ar putea permite sa intelegi. Cand se trece pe langa Muzeul National de Arta, tie nu iti sta gandul decat la cele n sucuri cu care iti va face cinste cel mai bun prieten al tau/cea mai buna prietena a ta in club diseara. Normal ca nu poti sta focusat(a) pe un lucru mai mult de 10 minute, pentru ca atunci cand esti Erasmus intr-o tara exotica, asa ca Romania, singurele tale preocupari sunt sa te inconjori de cat mai multi prieteni (falsi), sa vizitezi fiecare club din oras, sa iti iei o diploma si dupa aia sa pleci acasa si sa iti vezi de viata ta. Nu spune nimeni ca esti o persoana rea, in nici un caz, dar nu te astepta nici la prea multe remarci pozitive. Pentru oameni ca tine s-au inventat stereotipurile nationalisto-etnice pe care le profereaza presa din toata lumea. Cu oameni ca tine se populeaza democratiile asa-zis liberale din asa-zisul vest al Europei. Norocul tau ca ai libertatea sa te plimbi, poti sa te tii de comportamentul tau bazat pe non-valori pe toate continentele globului daca ai chef. Nu te poti plange ca nu ai fost intampinat(a) cu simpatie de noi romanii hai sa iti spun un secret, si noi vrem exact aceleasi lucruri: desfrau, bani, libertate, masini, gagii macho si gagicute usuratice.
Si ne cerem scuze ca nu suntem un popor de artisti/artiste, cu veleitati de superstaruri in devenire, cu o gama larga de competente si skilluri interpersonale de invidiat. Stai la masa cu mine, nu cu vreun James Blunt de cafenea sau o lady Diana reincarnata.
Iarta-ma ca sunt dur cu tine, dar stiu ca ma vei ierta, doar esti o liberala/un liberal. Si oricum noi romanii, si mai ales noi bucurestenii suntem niste nesimtiti, nu-i asa?
Tie si celor ca tine le adresez un three-fingered Serbian salute, cu urari corespunzatoare de bine si sanatate, desi amandoi stim ca mai degraba meriti un one-middle-fingered Romanian salute cu urarile de rigoare...

M-as mai lua si de altii care merita cu mult mai multa prisosinta decat tine acest lucru, dar mi-e atat de leneeeee...

Frate, time-out !

2009-07-30T00:25:00.003+03:00

Ii vedeam si inainte. Nu ma deranjau, chiar erau amuzanti intr-o anumita masura. Stiam ca felul in care se poarta e rau si ca cei din preajma mea mi-ar fi taiat din scurt orice tentativa de a replica vreun comportament asemanator.
Dar acum nu mai pot sa ii ignor. Cu cat le constientizez mai acut prezenta, cu atat mi se par mai enervanti. In liceu eram in coconul meu interior de idei preconcepute, filme americane, dorinte prefabricate si atitudini contrastante, totul fiind dominat de zicala "tot ce zboara se mananca" (concluzia ar fi ca nu tot ce zboara se si caca). Dar acum am mai iesit si eu prin lume si vad ca sunt peste tot si ca toate filmele americane si ideile contemporane de cool nu ii vor face mai putin insuportabili. Este vorba de o categorie de persoane pe care as putea-o defini pur si simplu citand titluri din "Almanahul de mitocanie urbana", dar pe care prefer sa o denumesc prin apelative gen "taranusi", "cocalari", "agarici", "ciumpalaci", "plesti", "parnai" si altele de genul. Da, doamnelor si domnilor, intra in scena bruta contemporana urbana, zeul fitelor grosolane, sultanul agresiunii publice, imparatul basinilor din cap si de pretutindeni.
Problema e ca sunt peste tot si ca misunand zi de zi prin oras (sau sat, la fel de bine) te intersectezi cu ei vrei nu vrei. Nu vorbesc de ocazionalele claxoane in trafic sau de procedeele demne de artele martiale aplicate cu scopul de a trece mai in fata pe la cozi. Desi si ele sunt relevante, este vorba nu neaparat de fapte, ci de atitudnea din spatele lor. Ciumpalacii de functionari publici isi trateaza computerele de parca ar fi radioactive si prefera sa le lase nefolosite ca ciumpalacii de cetateni sa mai stea inca o oricica pe la cozi ("ia mai da-i dracu'!"); parnaile de conducatori de BMW cu numar cu W risca securitatea unei arii de vreun km patrat ca sa se strecoare in locul de parcare ramas liber spre care se indreapta alt conducator auto (altceva nu prea risca ei, avand SUV si numar cu W); corporatii se inghesuie sa manance la IKEA ca sa economiseasca banii de mancare pentru ca sunt inglodati in credite ca sa-si plateasca masinile mai valoroase decat casele in care stau; pensionarii pe care mai ieri ii vedeai stand in picioare cate 3-4 zile la cozi la o apa sfintita de niste sfinte moaste sunt apucati brusc de o stare de oboseala si trebuie sa li se dea I-M-E-D-I-A-T locul in autobuz sau la coada; tiganusii de cartier te ameninta cu bataia daca nu le dai 10 mii sa isi ia tigari si salahorii de pe la vreo constructie fac misto de oricine pentru ca ei stau in timp ce un Dorel mai fraier roteste si da cu ascutitul in locul lor; ma rog, si cate si mai cate.
Vazand acest gen de comportamente, stau ca ciumpalacu' si ma gandesc de ce se intampla asa ceva. In primul rand de chichi. In al doilea rand "pentru ca pot". In al treilea rand pentru ca societatea...pentru ca politicienii...pentru ca lumea...etc. De fapt cred ca e vorba de o psihoza, poate la nivel national (cum ii place lui Vadim sa zica). Romanul, mai ales cel de rand, este un personaj in capul caruia se sparg oalele, pe care se defeca (sau defecheaza, nu stiu inca sinonimul verbului a se caca in forma asta) seful/sefa sau chiar subalternii si in general multe din persoanele cu care intra in contact, care actioneaza catre un scop si vede ca ce face nu e destul sau chiar nu inseamna nimic in lupta pentru ameliorarea calitatii vietii. Proverbialul umor romanesc se pare ca nu mai ajuta, pentru ca, pus in preajma unor oameni relativ de teapa sa (in sensul "ne-smecheri cu numar cu W"), romanul-car-de-nervi-calare-pe-o-jumatate-de-creier-reciclat cauta sa obtina propriul profit in detrimentul celorlalti cu orice pret. Si asta pentru ca noua cultura romaneasca se poate rezuma la fraza "eu sunt mai smecher ca tine". Asta e tot ce trebuie stiut si urmarit. Cu cat esti mai smecher esti mai respectat. Cu cat esti mai descreierat, mai nesimtit, mai extrem si mai cu clontul pe sus, esti mai smecher. Greu? Nu.
Cu toate ca toti romanii suntem supusi la tratamentele descrise mai sus, suntem un popor nationalist. Ne iubim tara. Unii atat de tare incat se pisa pe ea si vor sa emigreze doar ca sa se intoarca si sa traiasca tot in ea. Adica tot acolo unde s-au pisat. Patriotismul romanesc e in floare. "Romania e cea mai tare tara din lume!". "Sa mergem bah la strainii astia sa ii invatam ce inseamna sa traiesti cu adevarat!". "Sa ii invatam ce super valori avem noi"! Si ce valori: Eminescu, poetul national, care a cautat atata inspiratie ca a dobandit un sifilis creativ pe drum; Stefan cel Mare, domnitorul cu linia de clasament 40 si ceva-0-0, creator de biserici inchinate victoriilor si iertarii muuuultelor sale vicii; Adrianii nostri de aur, Mutu si Copilul Minune, artisti intr-ale facutului banului usor si spargerii acestuia din urma in cele mai artistice moduri; si avem cele mai frumoase fete din lume, care nu sunt curve, lor doar le place viata. Si la noi totul e porno: piticul porno, eleva porno, profa porno, baba porno, preotul porno, loto porno...
In continuare experimentez zilnic noi moduri de a ignora aceste genuri de specimene. E destul de greu, pe bune, mai ales ca tinzi sa ignori lucrurile bune si sa dai mai multa importanta tampeniilor cocalaristice zilnice. Si serios ca mai e nevoie din cand in cand de o pauza de atata prostie, taranime, ciumpalacime, coruptie si rahat societal generalizat.
Si ca sa inchei apoteotic, propun si un slogan: Esti ciumpalac, ai castigat!

Moromete

2009-07-28T22:02:00.002+03:00

Dimineata tarzie (11 AM), pe DN1, in Renault-ul proprietate personala (de mai putin de 24 de ore). Dupa o escala scurta in Otopeni (apropo, super cocheta primaria si strazile curate si cladirile renovate ! ), ajungem in Balotesti.
Curtea e complet schimbata. S-au scos toate chestiile inutile din ea si acum au ramas doar terasamente, plate ca niste terenuri de tenis.
Si incepe munca. Sub soarele verii perfecte pe care mi-o doream de mult timp. Sub acel soare, in acele momente, muncind cot la cot cu acesti oameni care reprezinta rudele mele cele mai apropiate, totul era la fel ca in copilarie.
Si din terasamente o sa creasca intr-o luna iarba si intr-o luna si o saptamana varul meu o sa aiba nunta. Cand dracu' s-au dus anii astia? Parca ieri ma jucam sub nuc cu mingea si ma feream sa intru in lucerna din spate, si acum dau la grebla si la lopata in curtea goala.
Am criticat mult timp "Morometii" lui MArin Preda (deh ! frustrari din scoala generala cand trebuia sa citesc ) dar am constatat ca am ajuns personaj principal demn de acel roman. Sunt Moromete. Sunt absolvent de stiinte politice, filozofez zilnic si uite-ma acum, dand la grebla in curte. Sunt Moromete, taranul filozof. Ma plimb prin sat, pe ulita neschimbata inca din copilarie si ma minunez cum se imbogatesc altii si isi transforma casele taranesti in viloaie de demnitari.
Imi beau cafeaua ( bere nu pot sa beau ca sunt cu volanul ) si ma uit la sat si pentru cateva clipe imi doresc sa traiesc la fel ca Moromete...

RIP Michael Jackson

2009-07-24T22:58:00.001+03:00

O abordare vesela asupra mortii lui Michael

Adevarurile se primesc pe mail

2009-07-24T21:39:00.001+03:00

...cum este si ceea ce am primit azi. Enjoy !

Dragii mei compatrioti Romani, Eu nu mai emigrez din Romania .

Varul meu Nelu, femeie de serviciu la NASA (fost inginer IT in Romania), a gasit stergand folderele de praf un studiu care ma pune pe ganduri.

Din surse secrete NASA natia Romana a fost aleasa pentru a coloniza planeta Marte.

Din toate natiile studiate au fost alesi Romanii pentru ca intr-un viitor habitat artificial pe Marte ar rezista cel mai bine.

S-au luat in calcul urmatoarele :

Romanii rezista fara apa cel mai mult.

Nu au nevoie sa faca dus cu saptamanile.

Nu folosesc sapun, sampon ori pasta de dinti.

Nu au nevoie de spatiu verde. Daca acesta exista il distrug.

Habitatul va fi construit gen scara de bloc cu doua banci la intrare.

Romanii nu au depresii sau daca au le rezolva cu bautura.

Pot sa bea de la antigelul statiei orbitale pana la spirtul si frectia din sala de prim ajutor.

Pentru divertisment le ajunge un joc numit table.

Nu au nevoie de gym sau piscina.

In caz de suprapopulare subiectul feminin poate fi convins usor sa-si arunce copiii la ghena de gunoi.

Daca decizia s-a considerat gresita copiii pot fi recuperati dupa trei zile. Culmea traiesc.

Romanii pot fi manipulati si condusi foarte usor.

Toate proviziile se vor elibera pe baza de cartela.

Toate legile habitatului vor fi facute pentru a fi incalcate.

Cheltuielile cu paza si securitatea habitatului vor fi minime.

Romanii sunt genetic turnatori si paraciosi. Cand nu au ce sa toarne incep sa scrie jurnale : Jurnalul National, Jurnalul de la Paltinis etc.

Se vor promova manageri nulitatile fara studii iar oamenii capabili vor fi maginalizati pentru ca acestia atunci pot creea cel mai bine.

Romanii se hranesc cu 80 %, paine 5 % seminte de floarea soarelui iar restul surogate.

Singurul animal insotitor va fi cainele comunitar.

Viata Romanilor este foarte simpla. Barfa sau zvonurile sunt ratiunea lor de a trai.

In acest scop vor fi introduse in habitat asa numitele panarame care vor trai cu nulitatile
manageri si vor fi invidiate si barfite de nevestele grase si oxigenate ale capabililor cu studii.

Habitatul va fi aprovizionat in cantitati suplimentare cu prize,becuri, clante, capace de WC si robineti.

Romanii fura aceste obiecte. Inca nu se stie de ce. Obiectele furate se pot gasi in apartamentele lor in vitrina din sufragerie..

Se presupune ca sunt furate in special de capabilii cu studii si aduse acasa ca un trofeu.

In acest caz nevestele grase si oxigenate au orgasme multiple exclamand: "Costel este si destept si descurcaret! ".

Functionarii publici din Romania...

2009-07-24T01:44:00.001+03:00

... sunt ceea ce francezii numesc "Les incompetents" ! Word !

Banc

2009-07-23T00:54:00.002+03:00

Un hot inarmat intra intr-o banca si cere toti banii. Dupa ce i se dau banii, se intoarce catre unul din clienti si intreaba:
- M-ai vazut jefuind banca asta?
Omul raspunde:
- Da, v-am vazut.
Hotul il impusca in cap. Se intoarce apoi catre un cuplu si il intreaba pe barbat:
- M-ai vazut jefuind banca asta?
Barbatul raspunde:
- Eu nu v-am vazut, dar sotia mea da!

Fete = curve ?

2009-07-22T23:09:00.003+03:00

Desi nu pot sa il suport pe cocalarul de Tudor Chirila, are dreptate in ceea ce spune in cele de mai jos.

Vama a lansat de curând piesa „E plin de fete”

Tudor Chirilă: „Nu mai deosebeşti curvele de restul fetelor“
„E plin de fete cu fake-uri de la Louis Vuitton/ E plin de fete, colagen şi silicon/ E plin de fete cu sufletul vândut la mall/ E plin de fete cu bancomat în dormitor”. Aşa sună refrenul celui mai nou single semnat Vama.
Tudor Chirilă regretă „poezia“ din vremea studenţiei lui.
Ce spune Tudor Chirilă despre naşterea acestui cântec? “A fost un moment de «revoltă» în gaşca noastră. Presupun că e foarte greu să fii puşti în România de azi, să te îndrăgosteşti de o fată şi, când ajungi la uşa ei, să te întrebe: «Ia să vedem, pe tine portofelul te face cu 10 cm mai înalt?». Sub aparenţa frumuseţii, există o mulţime de fete orientate doar spre materialism. Farmece personale au, altceva ce le mai trebuie? Şi se întâmplă aşa pentru că există o piaţă, există cumpărători, iar «domeniul» e în plină dezvoltare. Îmi pare rău de tinerii care văd în aceste fete mai mult decât sunt ele, de fapt”.
Trupa Vama a gândit piesa ca pe o armă cu două tăişuri: “Făcând mişto de o anumită specie, o scoatem în evidenţă pe cealaltă, a fetelor serioase, care, chiar dacă sunt frumoase, vor altceva de la viaţă, nu VISA şi MasterCard Silver sau Gold”. Dar nu cumva există “pericolul” ca fiinţele luate peste picior în noul single să fie încântate că există cineva care le-a dedicat o melodie? “E posibil să se bucure, dar numai ele între ele. Imbecilitatea rezonează cu imbecilitatea. Ar fi o tragedie naţională dacă nu s-ar sesiza, de către restul lumii, nota ironică a piesei. Şi, de fapt, cred că şi cele despre care e vorba în cântec se vor prinde că nu le aducem un omagiu. Faptul că trebuie să alerge după o cola într-un mediu elegant le ascute o anumită inteligenţă de prădător nocturn”.
Simte Chirilă nostalgia idilelor “de pe vremea lui”? “Când eram noi studenţi, în România nu era atât rafinament al distracţiei. În Bucureşti erau vreo 10 cluburi mari şi late, plus discoteci, în care curvele erau bine puse deoparte. Acum nu mai deosebeşti curvele de restul fetelor, poţi să ai surprize.
Ceea ce regret este poezia din vremea studenţiei mele. S-a dus poezia. La un moment dat, va deveni anacronic să iei o fată de mână. «Vrăjeala» cu vorbe frumoase nu mai ţine. Doar aia a foşnetului de bancnote”.
Dar speranţa nu e pierdută. “Noi credem că mai există şi fetele simple ca un măr, despre care pomenim în piesă. Numai că, aşa cum spunem şi acolo, merele nu cresc între porci mistreţi. Dar merită să le cauţi”. Merită şi un următor single? “Mă gândesc la ceva în sensul ăsta”.
Chirilă se mai gândeşte şi la normalitatea lumii “de afară”, în care goana după bani a mai pierdut din viteză. “Oamenii din alte ţări se reaşază vizavi de priorităţi. Încep să înţeleagă tot mai mulţi că trebuie să trăiască, apoi să facă bani. Am cunoscut un manager de club londonez de 2.000 de persoane, care a renunţat la profesia lui bănoasă pentru a se face instructor de kitesurfing. Fireşte că zborul cu zmeul nu-i aduce aceleaşi sume cu care era obişnuit, dar bucuria de a face ceva care-i place mult compensează minusurile din cont. Noi suntem în urmă şi la capitolul ăsta. Încă ne mai bucurăm la lucruri care ţin de material. Pe undeva e firesc, avem parte de ele doar de 20 de ani. Or să se schimbe lucrurile şi aici, dar, din păcate, noi vom fi prea bătrâni să ne mai bucurăm de asta”.

Steaua - Ujpest 2-0 in turul 2 preliminar al Europa League!

2009-07-20T13:23:00.001+03:00

O victorie frumoasa, un Surdu renascut...Sa fie intr-un ceas bun !
Si s-a nimerit ca meciul sa fie in perioada dezbaterii cu privire la autonomia ungurilor de la Tusnad....

Traian Basescu huiduit de unguri la Baile Tusnad

2009-07-20T13:04:00.002+03:00

Oricat mi-ar placea sa il mai vad si huiduit pe iubitul nostru matelot, simt ca are totusi dreptate in privinta autonomiei ungurilor in Romania.
1. Constitutia nu o permite, iar raspunsul pe care l-a dat Base, cum ca UDMR ar fi refuzat proiectul de revizuire a Constitutiei mi se pare genial (desi un pic populist si agresiv).
2. Atata timp cat se permite propagarea culturii maghiare in spatiul romanesc si se implementeaza programe pentru educatie/dezvoltare ducand la un climat de discriminare pozitiva in favoarea ungurilor, nu inteleg de ce mai comenteaza. Mai ales ca au si placute bilingve...
3. Mi se pare anormal ca, desi in buletinul lor de identitate scrie mare ROMANIA, ungurii din Covasna sau Harghita tot "Nem tu dom" iti spun cand vrei sa cumperi ceva de la ei.
4. Lasand la o parte problema de fata, totusi este vorba de presedintele unei tari, venit la invitatia unei institutii de invatamant superior sa dezbata fata-in-fata o problema cu o comunitate vizata de respectiva problema, iar respectiva comunitate il huiduie. Mi se pare un comportament cel putin deplasat si de-a dreptul mitocanesc. Mai ales ca Base este presedintele unei tari care pana la urma gazduieste minoritatea maghiara si ii creeaza conditii in care aceasta din urma sa se poata desfasura cultural. Iar huiduielile si injuraturile nu ar trebui sa fie folosite nici de romanii nemultumiti si in general in spatiul public.

Mai avem multe de invatat in privinta unui comportament, atat politic cat si personal, corect...

Man in the mirror

2009-07-14T23:59:00.001+03:00

A murit ultimul om pentru care merita sa merg la un concert...un zeu, dar pana la urma un om...Idolul copilariei mele, obiectul respectului meu ulterior !

Rest in peace Michael !

Panathinaikos after the end of the final with CSKA - Celebrations

2009-05-04T23:49:00.001+03:00

Pentru cine isi mai aminteste - T-Short - Noapte de Vis

2009-04-15T22:55:00.001+03:00

Oare e rau sa fii nostalgic la 22 de ani ?

Monday you leave me -elektro concep [chiara robiony n the axcess]

2009-02-09T16:17:00.001+02:00

2008-12-27T01:05:00.002+02:00

Ausgeben oder alles weiterfuhren ? Nachher man alles ganz so deutlich sagt, ist es ein bisschen schwer klar zu denken.

Freunde oder Verliebt zu sein ? Wenn man eine Beziehung hat, was gilt als mehr wichtig im jeden gegebenen Moment ?

Kopf oder Herz ? Kopf ohne Herz ? Herz ohne Kopf ? Was wird genutzt sein ? Muss man glauben, dass alles aus Gluck gescheht, das die optimale Kombination gegen Kopf und Herz nur in manche Leute ung Beziehungen moglich ist ?

Etwas Trauriges fur Weihnachten...Aber fast nichts gescheht wie man es willt, wenn man es willt...

Natiunile si oamenii

2008-12-19T20:50:00.005+02:00

Orice civilizatie trebuie sa lupte impotriva fortelor irationale care se opun dezvoltarii sale rationale.

Aceasta este o axioma (pe buna dreptate) inca nedemonstrata. Se pot desprinde multe nuante de aici si sunt sigur ca fiecare crede altceva. Insa daca ne uitam la Romanica noastra, se poate constata ca este adevarata afirmatia. Dimpotriva, ea se poate deja formula altfel pentru Romania: o civilizatie isi afla fortele rationale ancorandu-se in cele irationale.

Daca faci un sondaj simplu si mai mult sau mai putin stiintific printre oamenii de pe strada, vei constata ca toti stiu de fortele rationale pe care le dorim pentru societate: modernitate, progres, dezvoltare, educatie, etc. Insa daca te uiti la tot ce se intampla in jur constati ca fortele irationale sunt mai puternice: mediocritatea, vulgaritatea, nevoile primare, necuviinta. Ele difera in general de la societate la societate, insa baza este comuna.

O imagine de ansamblu a unei societati in tot ceea ce inseamna simbolistica (embleme nationale, literatura, publicitate, imaginar national, etc) poate da falsa impresie k avem de a face cu o dezvoltare rationala. Adevarul este ca doar simbolistica este rationala si ascunde un produs al irationalitatii. Ce este interesant este faptul ca suma tuturor irationalitatilor ale unei societati/civilizatii creeaza imaginea rationalitatii. Cred ca orice imn national arata aceasta.

Oamenii sunt la fel. De fapt de la oameni porneste irationalitatea, nu invers, pentru ca natiunea/societatea/civilizatia este formata din oameni, nu oamenii sunt formati de si din natiune. Toti ne dorim progres si dezvoltare(de orice fel), sa fim moderni (intr-un sens anume), sa fim solidari cu altii , etc. Pe o perioada scurta de timp putem actiona conform si catre aceste principii. Dar la un moment dat fortele irationalitatii intra in scena, oricat de mult ne straduim sa le indepartam. Orice decizie are la baza pe langa ratiunea inerenta si o frica/frustrare/dorinta. Tesatura umana nu poate separa irationalitatea de rationalitate. Ne suntem propriii dusmani, altfel spus. Si nu avem ce face.

Avutia si saracia natiunilor este una si aceeasi: oamenii care le formeaza.

Jose Nunez - Bilingual

2008-12-19T20:35:00.001+02:00

Sunt singurul pentru tine...Sa iti amintesti asta !

Alex Gaudino Ft Shena : Watch Out DOWNLOAD NOW!!!

2008-12-17T01:47:00.001+02:00

Imbinare foarte reusita a unor pasiuni

Ce se mai intampla - 16.12.2008

2008-12-16T11:45:00.003+02:00

Traim intr-o lume foarte diversa. Iar in ultimul timp se intampla tot felul de chestii prin lume, chestii care au ecouri sau stabilesc similaritati cu anumite evenimente din societatea romaneasca. Haideti sa ne uitam putin...

1. Proteste de strada

-Studentii greci au iesit sa protesteze impotriva fortelor de ordine pentru ca (motivul oficial) un pusti a fost omorat de un politist. Desi acel politist a fost condamnat la inchisoare, aceasta nu a fost o pedeapsa destul de dura, astfel ca tinerii din localitatea unde Alexandros Grigoropoulos a fost omorat, Exarchia, au inceput sa practice forme violente de protest, adoptate ulterior si de cei din capitala Atena.
-Si romanii au iesit in week-end in strada pentru a protesta fata de majorarea taxei de poluare pentru autoturisme. Protestul nu a avut o tenta violenta, dar protestatarii si-au "aratat muschii" si au demonstrat ca pot bloca traficul din oras, un lucru care, zic eu, nu este chiar de dorit.
- Locuitori ai Chisinaului au iesit in strada din cauza retragerii licentei PRO TV Chisinau, postul mai sus amintit fiind unul din foarte putinele canale romanesti de informatie la care populatia are acces. De asemenea, locuitori ai Vaii Timocului (zona Vidin, Bulgaria) s-au plans, chiar daca nu in strada ci numai in presa, de incercarile statului vecin de a-i asimila, desi in acea zona sunt comunitati foarte mari de romani.
Ce se poate extrage de aici?
a) Daca nu as sti mai bine, as spune ca aceste proteste sunt relativ spontane si cauta un oarescare bine public si ca guvernul roman cauta sa realizeze limitarea numarului de masini prin cresterea taxei auto, iar cel elen doreste chiar sa se reabiliteze in ochii publicului. Cum insa stim cu totii mai bine, este aproape clar dupa parerea mea ca in spatele acestor proteste sunt anumite forte politice care abia asteapta sa loveasca in autoritati cum pot mai bine.
b) Cultura protestului ia nastere si in Romania. Chiar daca atmosfera din spatiul public romanesc nu este nici pe departe ca cea din cel grecesc, romanii au reusit sa concerteze cat de cat o actiune de protest la nivel urban national si sa acapareze atentia presei si a autoritatilor. In Grecia, studentimea era deja mobilizata de protestele din urma cu aproximativ o luna cand se cerea recunoasterea studiilor in UE (sau ceva legat de aceasta); in plus, daca studiem imaginile de acolo, jandarmii greci erau relativ reticenti in a lovi protestatarii, iar acestia din urma au la randul lor ideea ca jandarmul nu are dreptul sa loveasca (situatia ia diferite nuante in functie de context); cert este ca trebuie ca societatea romaneasca sa invete sa protesteze si singura, nu numai impinsa de la spate de sindicate de tot felul sau de automobilisti nemultumiti; dincolo de orice intentie guvernamentala, fie ea laudabila sau nu (se doreste limitarea numarului de masini, insa cine stie de fapt ce masinatii se fac?), trebuie sa existe si o reactie care sa demonstreze ca societatea civila romaneasca nu este dispusa sa accepte orice fel de raspuns din partea autoritatilor.
c) Romanismul naste proteste. Romanii din Chisinau si din anumite zone din Bulgaria protesteaza din motive diferite, dar subordonate aceleiasi cauze: asimilarea fortata de catre statele din care fac parte si distrugerea identitatii etnice de catre statele Bulgar si Moldovean. Numai protestand si avand, cum se spune, gura mare ne putem face auziti.

Sa protestam !

2. El Clasico
FC Barcelona - Real Madrid. Exista oare un derby mai mare si mai frumos in Europa fotbalistica? Bineinteles ca voi putea fi contrazis aici. Dupa parerea mea, acesta este singurul derby. Punct. Iar FC Barcelona iese castigatoare nu numai pe plan fotalistic. Desi meciul de pe Camp Nou din 13.12.2008 s-a terminat 2-0 pentru catalani, FC Barcelona mi-a atras atentia in aceasta perioada nu numai prin fotbal.

Clubul catalan, prin sectiile sale de fotbal, baschet si handbal, a lansat impreuna cu UNHCR (United Nations High Commission for Refugees) campania "Mes". Denumita pe de-a-ntregul "Mes que un Club" ("Mai mult decat un club"), campania, sustinuta si de sponsorul Nike, are ca scop strangerea de fonduri prin vanzarea de echipament sportiv in special, fonduri care se vor dona campaniei UNHCR ninemillion.org (dupa cum va dati seama, ideea este, pe scurt, sa se stranga un fond de 9 milioane de dolari pentru refugiati).
Este fantastic sa vad un club de sport care se implica si la nivel social. Prin Fundatia FC Barcelona, clubul catalan doneaza o parte din incasarile sale pentru dezvoltare economica, educationala, sociala si culturala, contribuind cu fonduri la numeroase organizatii caritabile si fiind si un promotor al regiunii Catalonia. Sa nu uitam ca atunci cand vorbim de FC Barcelona, vorbim si de cei 156000 de abonati ai clubului, care, contribuind financiar la club, sunt angajati si ei, chiar si indirect, in actiunile caritabile.
Noua campanie "Mes" isi propune sa ofere educatie pentru viata prin sport pentru tineri din toata lumea. Si asta mi se pare excelent ! Si unde e Real Madrid ?

My Quiz from QuizYourFriends.com

2008-12-13T16:37:00.001+02:00

Tavi's club quiz
1) Pe ce data sunt nascut si ce zodie sunt ?
		15 februarie 1986 - varsator
		19 iunie 1986 - gemeni
		23 iunie 1986 - rac
		8 septembrie 1986 - fecioara

Make A Quiz - Take This Quiz - View Scoreboard

O scurta privire asupra alegerilor legislative si politicii romanesti

2008-12-03T11:41:00.004+02:00

Am aruncat o privire pe rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2008 si la dezvoltarea ulterioara a situatiei si m-am decis sa imi dau un pic cu parerea. Iata cateva puncte de discutie:
1. S-a votat partidul, nu neaparat imaginea
Dupa parerea mea, rezultatele alegerilor reflecta opinia publica in materie de incredere in partide. Din moment ce de multe ori personalitatile prezente pe afisele electorale erau foarte putin sau deloc cunoscute, poporul a votat cu urmatorul element de stabilitate recunoscut, si anume partidul.
Succesul PSD se explica, dupa parerea mea, atat prin mobilizarea resurselor locale de catre sucursalele din teritoriu cat si prin sustinerea oferita, conform afiselor, de catre figura reprezentativa din acel colegiu din partea PSD (de exemplu, "Garantat Vanghelie").
PD-L mi-a dat impresia de o "umflare de muschi", obtinand acel 30%+ strict datorita retelelor locale si popularitatii mai mult sau mai putin direct conferita de Traian Basescu (altfel cum ne explicam ametitorul procent obtinut de Costica Canacheu la Colegiul 4?).
PNL a avut o campanie de imagine, in care a contat ca persoana de pe afise sa fie ultra-cunoscuta (Orban, Olteanu, Topescu), insa s-a vazut unde a castigat PNL-ul, si anume in propriile fiefuri deja traditionale, as putea spune.
Conform mai ales surselor din presa, PNG-ul a avut un director de campanie nepriceput, astfel ca mesajul lui Becali nu a putut fi diseminat asa cum si-ar fi dorit.
Marele perdant al acestor alegeri se numeste PRM. Acest partid a pierdut datorita mesajului puternic post-decembrist si imaginii de forta bruta pe care a vehiculat-o (de exemplu, candidatul PRM la colegiul 1, un anume Novac, este o combinatie de Rasputin si Ivan cel Groaznic, judecand dupa figura de pe afise, iar simbolul electoral al acestuia era o ghioaga).

2. Fotbalul a avut prezenta mare in alegeri, insa foarte putin succes
Aceasta este o tema care ma intereseaza predilect si nu pot sa nu remarc faptul ca, desi candidatii care se bazau pe popularitatea obtinuta din fotbal nu au castigat mandate de parlametari, s-au obtinut totusi foarte multe voturi "fotbalistice":

Anghel Iordanescu
Fostul selectioner al Romaniei, candidat PSD-PC in Ilfov la Colegiul 1 pentru Senat, este singurul om provenit din lumea fotbalului care a castigat un loc in Parlament dupa redistribuire. El a obtinut 43,53%, situandu-se pe prima pozitie in aceasta circumscriptie, primind un numar de 26.090 voturi.

Dumitru Dragomir
Presedintele LPF a candidat din partea PRM pentru Camera Deputatilor in Colegiul 2 din Olt, insa a fost votat doar de 460 de oameni, adica a primit mai putine voturi decat Catalin Smarandescu, bodyguardul lui Gigi Becali care in Bucuresti, in Colegiul 25, a primit 545 de voturi! 1,92% este rezultatul electoral al lui Dragomir!

Helmuth Dukhadam
A candidat pe listele PNG-CD si a obtinut in Arad, in Colegiul nr. 2 la Camera Deputatilor doar 3,01%. Fostul portar al Stelei, care a aparat in finala de la Sevilla, a anuntat ca s-a retras din partid. Boghicevici Claudia s-a clasat pe primul loc in acest colegiu, cu 9.171 de voturi, fiind candidata din partea PD-L.

Ion Craciunescu
Fostul arbitru international, acum, un apropiat al fratilor Becali, nu s-a bucurat decat de 24,76% din voturile in Colegiul nr. 2 pentru Senat in Valcea. Craciunescu a candidat din partea PD-L. Francu Emilian de la PNL (18.996 de voturi) si Prala Stefan (17.101 voturi) de la PSD-PC s-au clasat mai bine decat Craciunescu, votat doar de 12.668 de oameni.

Gheorghe Netoiu
A fost investitor la Dinamo si a fost trimis in judecata de DNA in cazul transferurilor de fotbalisti din perioada 1999-2005. Netoiu a candidat in Colegiul numarul 3 din Ilfov pentru Camera Deputatilor din partea PSD-PC si a obtinut un scor de 14,77%, ocupand locul 3. Mihaela Sandru din partea PD-L (11.760 de voturi) si Thuma Hubert Petru-Stefan de la PNL (10.139) s-au situat mai bine decat Netoiu, votat de 4.111 oameni.

Gigi Becali
Patronul Stelei, cel care este subiectul audierilor la DNA in cazul Valiza, s-a clasat in spatele Oanei Mizil in Colegiul nr. 20 din Bucuresti, avand doar 14,95%. El a fost votat de 3.600 de alegatori, insuficient pentru a ocupa macar prima pozitie.

Corneliu Stroe
El a fost presedinte al clubului de fotbal Universitatea Craiova si a strans in Dolj, in Colegiul nr. 1 pentru Camera Deputatilor, doar 2.037 de voturi, ceea ce inseamna 11,12%. Stroe a candidat din partea PNL. Surpateanu Mihai de la PD-L (8.082 de voturi) si Popescu Virgil (6.535 de voturi) PSD-PC l-au surclasat pe Stroe.

Alin Simota
Este presedintele si finantatorul clubului Jiul Petrosani. A candidat in aceasta primavara din partea PNL la functia de primar al orasului, insa a pierdut in turul 2. "Am intrat in afaceri cu un mic comert de frontiera", spunea Simota despre inceputurile sale de baron local in Valea Jiului. Simota a candidat acum tot pe listele PNL in Hunedoara, la Senat, in Colegiul nr.1 adunand doar 7.042 de voturi, adica doar 14,6%. Alin Nicula, candidat PSD-PC, s-a situat pe prima pozitie, primind 19.563 de voturi, iar Barbu Gheorghe, de la PD-L, cu 16.085 voturi, l-au invins pe Simota.
Laurentiu Regenckampf, PNG-CD, Colegiul 2, Senat, Dambovita, fotbalist international - 3,2%.

Catalin Smarandescu, PNG-CD, Bucuresti, Colegiul 25, Deputati, bodyguardul lui Gigi Becali - 0,66%.

3. Sistemul electoral este pe model american si se suprapune pe un model general politic european: este ilogic sa se imparta electoratul pe colegii din moment ce administratia locala nu este atat de "localizata" - cum conduci cand alegi un deputat dintr-un colegiu si un senator din alt colegiu ?
Votul nu este reprezentativ si nu conduce catre o responsabilitate a celor alesi. Vrea cineva sa imi spuna ca un parlamentar va raspunde de electoratul sau din strada x pana la strada y? Si cum ramane cu cei nereprezentati, judecand strict dupa acest model ? Anumiti candidati, desi au obtinut mult mai multe voturi ca altii, nu au reusit sa intre in parlament dupa redistribuire: inseamna ca acei votanti (de multe ori, peste 15000) din acele colegii care nu au beneficiat de un candidat in parlament nu vor fi reprezentati, punct. Aceasta este explicatia din punct de vedere al modelului american, in care congressmanii sunt trasi de multe ori la raspundere de circumscriptiile de care sunt responsabili.

4. Vot ideologic ?
Coordonatele dreapta-stanga au parut sa functioneze numai pentru PSD. Afisele acestui partid au sugerat clar o lupta ideologica (sustinerea pensionarilor, doctorilor, angajatilor de orice fel, impozite si taxe au fost subiectele electorale ale PSD). PNL-ul a avut o campanie strict de imagine, iar PD-L a dus o campanie extrem de negativa (toate partidele au dus, insa PD-L s-a remarcat prin lipsa totala a mesajului politic). Dupa parerea mea, votul pentru PSD a fost strict ideologic.

Cam atat deocamdata. Voi reveni cu un post si despre Guvernul nou format.

Cantec de libertate

2008-07-31T22:18:00.000+03:00

Desi titlul acestui post este total lipsit de originalitate, dat fiind faptul ca este si denumirea unui film despre miscarea de emancipare a negrilor din SUA, continutul promite, cel putin in mintea mea, sa fie unul bun si revelator.
Este cam primul post pe care il voi trata ca pe o pagina de jurnal. Probabil, cat de curand, si ideea asta a mea se va duce pe apa sambetei. Mereu am vrut sa scriu un jurnal serios, in stilul celor ale marilor personalitati, dar mereu m-am lasat acaparat de tentatia descriptiva si de a relata totul cu lux de amanunte. Nu, enough with that shit! Dupa mine, un jurnal serios, poate chiar "macho" daca mi se permite, trebuie sa contina viziuni asupra lumii, atitudini, analize facute la rece si nu neaparat sentimente. Desi, trebuie recunoscut, sentimentele fac parte din natura omului asa ca nu pot fi excluse, chiar ocupa un loc primar in abordarea asupra lucrurilor lumesti...

Destul cu introducerea. Tocmai am terminat de vizionat documentarul numit "Avocatul terorii". Tin sa scriu acum despre asta deoarece mai incolo mintea imi va fi prinsa cu manevre tactice la Red Alert. Nu o sa rezum continutul documentarului, mult mai bine face chestia asta site-ul respectivului film http://www.terrorsadvocate.com/.
Jacques Verges, cel care a aparat atat de multi teroristi, majoritatea intitulati "luptatori pentru libertate", se pare ca a fost influentat de mai multe fenomene. In primul rand, propria situatie. Desi francez, s-a nascut din tata cetatean al Insulelor Reunion si mama vietnameza. A fost deci educat intr-un mediu "colonizat". Drept pentru care, in tineretea sa, a pledat cauza Algeriei revolutionare si apoi a Palestinei. Unul dintre oamenii pe care i-a aparat, Wadi Haddad, liderul palestinian dinaintea lui Arafat, a devenit parintele terorismului international, fiind creierul din spatele atentatului de la Munchen 1972.
Liantul lui Verges cu oameni precum Magdalena Kopp sau Carlos Sacalul a fost contra-cultura comunist/marxista a anilor 60. Legaturile cu astfel de oameni, de multe ori realizate pe cai mai mult decat personale, au fost stabilite intr-un climat de familiaritate dat de marxismul tineretului saizecist. Terorismul, si in general tendinta catre violenta a acelei generatii, este atat o consecinta a anti-colonialismului si ideologiilor "auto-determinante" din Europa de Vest cat si una a starii de mobilizare a populatiilor reminiscenta din al Doilea Razboi Mondial.
Inevitabil, Jacques Verges a aparat figuri controversate din istoria lumii si din cauza lipsei banilor. Dupa fuga din Algeria si anii disparitiei sale de pe scena publica, s-a intors la Paris, unde a trait modest, desi era obisnuit cu o viata indestulata. In acea perioada a acceptat cazuri din cauza motivatiei financiare.

Din filmul vazut nu am retinut neaparat biografia acestui Jacques Verges. Cred ca mai importanta este aroma unui anume tip de viziune asupra lumii, pulsul unei anumite epoci si consecintele sale pentru lumea de azi. In plus, este dovada ca ecourile din anii mei de facultate nu au ramas fara obiect: cazurile descrise in documentar si care mi-au inflamat imaginatia au foarte mare legatura cu cursul de "history, memory and amnesia" al dlui Chioveanu din anul 3 de la FSPUB. Heck, analiza documentarului ar putea ocupa o lectie sau doua in cadrul cursului...

1. Epoca. Perioada de origine a miscarilor de eliberare si a terorismului este dominata de ideologia marxista, care permeaza tineretul european si nu numai. Colonistii duc cu ei o parte din cultura lor in colonii, iar marxismul, fiind internationalist, este repede adoptat drept formula justificatoare pentru orice. Organizatiile de tineret komsomoliste si vest-europene combina dezlantuirea sexuala cu filozofia marxismului, rezultand un climat libertin, in care liderii de grup sunt in general intelectuali si carismatici. Consider ca epoca descrisa mai sus este calauzita de o lumina inteletuala, de entuziasm tineresc rezultand in scopuri mai marete decat consumerismul actual si anume: libertate nu numai personala, dar la nivel international, daramarea tabu-urilor politice si sociale, schimbare, noutate. In final, este vorba de un nou fel de a vedea lumea: optimist, tineresc, justitiar. De fapt, este UN FEL de a vedea lumea, ceva ce tot este mai bine sa ai decat relativismul emo-punk-rock-house-consumerist prezent in lumea post-1990. Daca ideologia marxist-comunista a avut vreodata ceva pozitiv, acest fel de a vedea lumea este acel lucru pozitiv !

2. Terorismul. Terorismul in forma sa moderna se pare ca a inceput in Algeria colonizata de francezi. Cel putin asa sugereaza documentarul. Atacurile cu bomba din cafenelele din Alger sunt primele cazuri moderne de violenta in scopuri politice. "Avocatul terorii" ofera sansa partii incriminate ( adica teroristii) sa spuna propria versiune a povestii. In cazul Algeriei si mai apoi a Palestinei este vorba de o miscare nationala de eliberare de jugul francez, respectiv cel israelian. La baza, "teroristii" au un principiu vestic, cel al auto-determinarii. Sunt profund anti-colonialisti, desi se adapteaza foarte bine culturii vestice ale colonistilor. In plus, trebuie sa facem distinctia clara intre ceea ce eu numesc "teroristii idealisti" de la inceputuri, teroristii europeni si teroristii islamici. La un anumit punct, ei se despart ca mod de actionare si principiu calauzitor, desi ei pornesc de la acelasi fundament: libertatea.
Teroristii idealisti urmau principiul marxist al revolutiei, al eliberarii de colonisti iar actiunile lor erau strict canalizate pe acest scop. Cel mai des actionau prin a lasa un pachet-bomba intr-un loc public, ceea ce de obicei ducea la multe morti .
Cei europeni urmareau si ei obiective politice, insa incercau sa reduca numarul victimelor colaterale. Ca si in cadrul istoriei generale, in spatiul european au actionat tot felul de agenti teroristi, fiecare utilizand alte tehnici. Carlos Sacalul este un exemplu de deviatie, el cautand sa faca multe victime si chiar se punea in slujba oricui platea mai mult. Nici vorba de precautia fata de oamenii fara legatura cu scopurile politice a IRA sau de zonalitatea ETA.
Teroristii islamisti au imbratisat la un moment dat un mesaj religios ( cred ca in urma dobandirii puterii de catre Ayatollahul Khomeini ). Astfel, ei s-au radicalizat la extrem, daca se poate spune asa, ajungandu-se la o ura generalizata impotriva oricarui invadator si astfel la posibilitatea unui suport national pentru actiuni care in mod normal ar fi repudiate de orice populatie. In plus, atacurile sinucigase cu bomba sau actiuni tip kamikaze au devenit practici comune, inaugurand o varsare de sange pe alocuri irationala.
Desi cele trei tipuri de terorism pe care le descriu aici ( ne-exhaustiv, cei licentiati in asa ceva stiu mai bine ) au la baza o ideologie internationalista de eliberare si independenta, ajung, ca mai tot ce patrunde in spatiul public la nivel global, sa devina arme politice. Fervoarea intelectuala si ideologica saizecista este inlocuita de dorinta blazata de putere a liderilor conservatori de tot felul.

3. Ecouri. Procesul in care Verges il apara pe Klaus Barbie, supranumit "macelarul din Lyon" imi aminteste de cazul studiat in facultate, cel al lui Rene Bousquet, secondat de cel al lui Paul Touvier, "perpetrators" de crime impotriva umanitatii pe vremea ocupatiei naziste. Astfel de procese, cum este si cel al lui Radovan Karadzic, sunt menite sa inflameze opinia publica, mai bine zis memoria opiniei publice, in numele drepturilor omului si apararii impotriva terorismului. Este canalizata energia latenta si freustrarile oamenilor in directia unor politici internationaliste menite sa protejeze in continuare sistemul financiar si mediatic care ne manipuleaza pe toti. Mai ales daca stimulii la nivel global sunt in scadere. Astfel, noi marsam in directia unor lucruri care sunt pentru noi importante numai pentru ca astfel suntem impinsi sa credem. Experimentul a reusit. Contra-cultura emo, artificiala si consumerista, nu este un raspuns la fel de bun ca cel al contra-culturii saizeciste marxiste la modul de a ne duce vietile promovat de "oculta mondiala", ca sa folosesc cuvintele lui CV Tudor. Insa ce putem face ? Tineretul, depozitar traditional al ideilor de libertate totala, independenta si dreptate, este lipsit de putere financiara si politica. Generatia de mijloc este prea preocupata sa munceasca si sa se realizeze pe sine si sa isi protejeze copiii ca sa mai efectueze activitati revolutionare in putinul timp liber pe care il detine. Batranii sunt lipsiti de putere si influenta, de multe ori fiind nevoiti sa lupte pentru supravietuire.
In plus, se plateste tribut consumerismului reconfortant, neincrederii in lupta politica democratica in general la nivel mondial, teoriilor sociale ale bunastarii personale de orice fel si populismului in ascensiune la nivelul liderilor de orice fel.

Nu simte nimeni nevoia de putina libertate de gandurile si oamenii care incorseteaza ? Chiar si cu un pic de twist marxist ;)

Insula Sark

2008-01-29T22:29:00.000+02:00

Nu ar fi frumos sa traim pe o mica insula, in care toti ne cunoastem cu toti, traditionalismul este in floare ( ca relatii intre oameni ma refer, tehnologia moderna este foarte prezenta ) iar democratia directa nu este o utopie ? Dar ce ziceti de o insula in care feudalismul inca persista ? Din pacate visul nostru de a trai pe o astfel de insula nu se mai poate materializa. Democratia inghite tot, inclusiv mica insula Sark, una dintre Channel Islands din Anglia. S-ar putea sa o cunoasteti dupa principalul sau produs de export: coniacul Cutty Sark...Iata un articol foarte interesant despre cum acest ultim bastion al feudalismului dispare din punct de vedere politic...

http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1704703,00.html

Movie Test

2007-11-14T09:43:00.001+02:00

What Kind of Movie Are You?

My Result: Groundbreaking Documentary

If you think documentaries are boring, think again. Like your movie match, you're an intelligent individual who makes people think. Documentaries span all sorts of topics, from the trivial to the profound. Perhaps your interests do the same, but one thing's clear — you're a smarty and you like to learn.

We'd guess you're the person at the dinner table or the water cooler who stirs up lively debates about the latest news or tidbits from the Discovery Channel. Part of you probably gets a kick out of creating controversy and getting people fired up about their beliefs. Another part probably likes opening people's eyes and sharing your thoughts. And for that, you get two thumbs up for trying to get to the bottom of things and making waves!

Take this test >

Jerry Seinfeld Stand-up in New York Vol. 4

2007-11-10T17:59:00.001+02:00

Un exemplu

Stand-up comedy

2007-11-09T16:07:00.000+02:00

Nu este nevoie sa amintesc de succesul stand-up comedy-ului in SUA. Inclusiv pe plaiurile noastre mioritice acest fenomen ia amploare. Cei de la Cafe Deko sunt cam singurii stand-up comedian-i de care stiu de la noi din tara. Pentru cei pasionati dar care nu stiu sau nu vor sa participe in cadrul improvizatiei de la Cafe Deko ( sau alte locuri in care se practica aceasta ) exista sursele deschise de entertainment unde pot urmari spectacole de stand-up. Si eu ma numar in categoria aceasta din urma. Urmarind cateva filmari de la astfel de performances ( mai multe din SUA, ale comediantilor de succes dar si de la Cafe Deko ), am depistat cateva elemente care pot asigura succesul unui numar de stand-up.

1. Toate glumele sunt inspirate din viata reala. Ideea este ca trebuie sa ai aceasta sursa de inspiratie pentru ca oamenii sa te asculte si sa se identifice cu ceea ce spui. Daca esti un om cu inclinatii aristocratice si te invartesti intr-un cerc intelectual si incerci sa faci niste oameni obisnuiti sa rada, nu cred ca succesul va fi foarte mare.

2. Mimica trebuie sa fie corespunzatoare si expresiva. Fara gestica/mimica nu exista impresia de autenticitate, nu exista impresia ca ceea ce spui s-a intamplat cu adevarat sau ca o crezi
( atentie ! ideea nu este sa crezi ce spui, ci sa convingi doar ca o crezi ! ). Ceea ce deosebeste gluma spusa in cadrul stand-up-ului de un comentariu in curtea liceului este grija ca publicul sa o recepteze ( si in grupul de prieteni este important sa captezi atentia si sa amuzi, dar colegii tai nu platesc sa te vada spunand glume ).

3. Leaga-te de subiecte mai mult sau mai putin tabu. Bineinteles ca cel mai mare succes potential il are sexul. Si la noi si la americani. Urmeaza tabu-urile sociale si politice. De exemplu, oamenii din salile americane de stand-up se isterizeaza la glume privind alte nationalitati, pentru ca la ei totul este atat de politically correct. La romani, nu stiu de ce natii ne-am putea lua ca sa obtinem acelasi efect. Suntem o cultura preponderent xenofoba si mai ales anti-semita, dar nu stiu daca glumele referitoare la unguri sau evrei ar aduce hohote de ras la fel de mari ca in State.
Umorul religios este de asemenea de un succes rasunator. Acesta este insa si periculos, mai ales in SUA unde poti fi batut daca spui cuvinte urate despre Dumnezeu.
Exemple de comediani care exploateaza tabu-uri sociale: Chris Rock, Robin Williams
Exemple de comediani care exploateaza tabu-uri religioase: Bill Hicks, Jeff Dunham

4. Daca nu te legi de subiecte tabu ci doar de lucruri banale, incearca sa fii original. Poti transforma orice subiect intr-un deliciu pentru public.
Jerry Seinfeld este unul din acesti comediani.

5. Fii tu insuti. Nu iti cenzura materialul pentru ca nu esti sigur ca va placea. Nu te sfii sa injuri. In functie de stilul tau, este chiar recomandat sa o faci. Nu va placea tuturor ceea ce vei spune, nu vei starni mereu hohote de ras. Nu te descuraja. Incearca sa vezi ce te avantajeaza.

Acestea sunt primele lucruri la care m-am gandit. Sunt lucruri destul de superificial spuse dar sper ca am atins cateva puncte importante.