O ipostaza a eternului feminin intr-un film european

Ipostaza pe care am ales-o este cea din filmul "Jenseits der Mauer" (2009). Din pacate nu exista recenzii ale filmului in romana sau engleza (desi in germana sunt destule) pe care sa le fi gasit asa ca o sa trebuiasca sa mergeti pe incredere in ceea ce va voi povesti.
Filmul reprezinta povestea unei fete numita numite Rebecca Pramann, fiica a unei familii est-germane. Tatal ei este un oficial de rang relativ inalt al STASI iar mama ei este casnica. Ceea ce nu stie Rebecca este ca acestia nu sunt parintii reali. Adevaratii ei parinti,Ulrich si Heike Molitor, au incercat, in 1974, sa treaca ilegal granita dinspre RDG spre RFG, cu cei doi copii ai lor ascunsi in masina. Din pacate, ei sunt prinsi, expulzati in RFG si despartiti de fiica lor, Miriam, care avand in jur de 2-3 ani este trimisa la orfelinat si adoptata de familia Pramann, ajungand sa poarte numele de Rebecca. Familia ramasa in RFG sarbatoreste (comemoreaza?) in fiecare an ziua de nastere a fiicei pierdute. Povestea in sine nu este foarte importanta. Ce este important este ca in momentul actiunii filmului ne aflam in noiembrie 1989, perioada de mari tulburari politice si sociale. (recomand downloadarea filmului de pe torenti, e foarte bun, mie mi-a placut)
Miriam (pe care o puteti vedea in poza de mai sus) este o fata in pragul varstei de 18 ani. Este o bruneta pe alocuri angelica, isi tine de obicei parul strans in coada, este pasionata de fotografie si are un prieten cu ganduri de evadare peste zid. Din film reiese ca relatia cu acest baiat, Nils (nu este cel din fotografie), este de mai lunga durata.

Momentul de cumpana pentru aceasta relatie il reprezinta intalnirea cu un baiat blond cu ochi albastri (baiatul din fotografie) venit din RFG impreuna cu familia la o "functie" de stat. Miriam este atrasa de el deoarece este expansiv si poarta blugi (descrisi ca fiind ultima moda in vest). Incepe sa se intalneasca din ce in ce mai des cu acesta si in cele din urma se si culca cu el.

Ce este ciudat insa este urmatoarea situatie: aflata la o intalnire cu blondul, il vede pe Nils brutalizat de politie din cauza participarii lui la un miting anti-partid si intervine intre fortele de ordine si demonstranti. In timp ce blondul prefera sa fuga, Miriam si Nils sunt arestati si bagati la pachet intr-un beci al politiei est-germane, laolalta cu alti tineri protestatari. Miriam sufera de claustrofobie si are o criza, dar Nils stie sa o calmeze, astfel ca scena se incheie cu Miriam adormind pe umarul lui. La interventia tatalui ei si a blondului RFG-ist cei doi sunt eliberati. Din nou ciudat, Miriam sare in bratele blondului si pleaca iarasi impreuna cu el, desi Nils fusese cel ce avusese grija de ea in inchisoare.

Pe mai departe, Miriam se cearta la un moment dat cu blondul din cauza faptului ca el nu o intelege, astfel ca ramane singura o perioada. La petrecerea ei de 18 ani, prientenul ei Nils (de care nu era despartita oficial) apare si ii daruieste o pereche de blugi. Dandu-si seama de nedreptatea provocata acestuia, Miriam se impaca cu el. Se pare ca este prea tarziu, deoarece Nils planuieste ca in acea seara sa treaca ilegal peste Zid. Din fericire pentru amandoi, este anuntata libera trecere a granitei, astfel ca cei doi trec, impreuna cu ceilalti manifestanti, granita spre RFG, unde Miriam isi cunoaste adevaratii parinti (datorita unei actiuni a fratelui ei, pornit in cautarea surorii pierdute).

Haideti sa exploram acum instanta eternului feminin prezenta in povestea noastra cinematografica.

1) Inca din primele scene cu ea ca protagonista, Miriam este infatisata ca o tanara inteligenta, preocupata de marile intrebari ale vietii, ascultatoare fata de parinti, dar totusi avand un anturaj "ilegalist".
Prima problema apare cand este atrasa de tanarul din vest. Respectivul era doar printr-o conjunctura la sindrofie si, daca e sa fiu eu intrebat, mult prea arogant. Ce il face atat de atractiv pentru Miriam? Lasand la o parte simbolistica "mirajului vestului" (blugi, cola, libertate de exprimare), Miriam doreste ceva nou. De ce ? Doar are un prieten frumos, loial, DJ intr-un club de "muzica ilegala din vest" si relativ periculos, fiind implicat in destule chestii ilegale si vrand sa treaca fraudulos granita in RFG. Probabil o fi un sindrom vestic (relatiile nu sunt foarte puternice, e bine sa incerci ceva nou, etc.), dar mai degraba este vorba de confuzie tipic feminina, care genereaza de multe ori comportamente de sorginte curvistina.

2) A doua problema in analiza apare la scena din inchisoare. Daca se intalneste acum cu blondul, de ce sare Miriam in ajutorul lui Nils cand acesta este agresat de politisti? Datorita convingerilor ei tineresti si anturajului anti-sistem ? Nu. Cel mai probabil pentru ca se simte vinovata. Sau, si mai rau, pentru ca, suferind de confuzia ei tipic feminina, are nevoie de un soc pentru a-si aminti ca prietenul ei oficial se afla inca pe firmamentul ei sentimental. Portretul este completat prin sugestia ca femeia lupta pentru dragostea ei, dar daca ma intrebati pe mine, este doar nevoia de un soc si de un pretext pentru revenirea la normalitatea unei situatii.

3) Alta problema este generata de revenirea lui Miriam la blondul vestic. In pofida grijii pe care a avut-o Nils fata de ea in celula, la eliberare Miriam sare de gatul RFG-istului si pleaca impreuna cu el, desi acesta din urma fugise cand Miriam se luase de gat cu fortele de ordine. Chiar mai e nevoie sa comentez aceasta situatie ?

4) O noua intrebare cu raspuns complicat: daca il prefera pe blond, de ce se cearta cu el ? Pentru ca nu o intelege. Trecand din nou peste tema incompatibilitatii est-vest (el RFG-istul, nu o intelege pe ea, RDG-ista), revenim la vesnic actuala chestiune (transformata de unele femei in fapt) a incapacitatii barbatului de a rezona cu feminitatea. A se citi ca femeia este nestatornica (si mandra de asta). Miriam ramane o vreme singura, ceea ce este menit sa sugereze ca femeia este independenta si are accese de auto-pedepsire sentimentala.

5) Finalul povestii noastre o gaseste pe Miriam trecand brat la brat granita impreuna cu Nils. Lasam iarasi deoparte mumbo-jumbo-ul simbolic (solidarizarea estului cu vestul, revenirea la prietenul estic, etc). Se deschide aici posibilitatea explorarii temei comportamentului feminin in cadrul marilor tulburari politice. Ceea ce trebuie retinut de aici este ca femeia rezoneaza odata cu societatea: societatea este tulburata, si femeia este tulburata. Asta ne spune filmul. Ce spun eu este ca o tulburare socio-politica se adauga la tulburarile si asa prezente in doza destul de mare in psihicul adolescentin feminin.

In concluzie, filmul ofera o imagine a unui etern feminin stralucitor, caracterizat prin inteligenta, spirit umanist, independenta, empatie, sensibilitate, vulnerabilitate.
Pentru mine, eternul feminin din film ascunde caracteristici (incomode - pentru partea masculina in a le suporta si pentru partea feminina in a le recunoaste) ale feminitatii (adolescentine-tineresti): nestatornicie, plictiseala rapida, atractie fata de ce sare in ochi, vinovatie si tulburari sentimentale prea dese si cand nu sunt bine venite.
Daca lasam la o parte tema politica, nobila cautare a familiei/adevarului/libertatii si misoginismele mai mult sau mai putin evidente din film, se poate desprinde un adevar incomod: feminitatea, chiar si in cele mai pure si nobile instante, este supusa unor defecte de multe ori insurmontabile, nerecunoscute si pentru care nu se doreste a se gasi un leac. Femeile nu considera aceste lucruri defecte, deci nu trebuie reparate, ele fac de multe ori parte din asenalul personal feminin si din alcatuirea feminina a carismei/farmecului. Suna a etern feminin, nu credeti ?

Prezidentiale 2009

Nu se putea sa nu scriu si eu ceva pe subiectul alegerilor prezidentiale. Nu de alta, dar cand la televizor si peste tot altundeva se discuta despre un lucru, te bate la cap si te face sa simti si tu presiunea de a trata respectivul subiect.
Ma tenteaza sincer sa ma transform intr-un mic Mircea Badea si sa incep sa critic in stanga si in dreapta, sau macar sa ii raspund dobitocului care se produce in emisiunea lui chiar in timp ce scriu aici, dar mai bine nu...
Mai bine scriu o lista cu lucruri bune si lucruri rele care s-au intamplat la alegerile astea si nu mai intru in nici o polemica pentru ca polemica nu aduce rezultate. Sa purhsedem.

LUCRURI BUNE

-la rezultat: a iesit Traian Basescu, nu a iesit Mircea Geoana; Oprescu nu a luat nici macar pragul electoral; a iesit Base presedinte in pofida tuturor manipularilor si tunurilor puse pe el; hai sa fim seriosi, Base, intr-o lupta politica directa, nu cred ca poate pierde

-pe scena politica: nu stiu daca e un lucru bun, dar se pare ca PNL-ul creste in preferintele de vot ale romanilor

-la cabina de vot: la turul doi lumea a fost mult mai relaxata, probabil pentru ca nu mai erau atatea buletine de vot de stampilat si atatea minute de asteptat la coada

-in campania electorala: s-au reabilitat termic multe din blocurile din Bucuresti; au fost funny bataile generale cauzate de intalnirile incognito ale echipelor de campanie electorala ale diferitilor candidati; funny si campania electorala a lui Ninel Potarca

-pe strada: lumea vorbeste despre politica, febra alegerilor este maxima

LUCRURI RELE

-la rezultat: a iesit Traian Basescu, nu a iesit Mircea Geoana - sa ne relaxam pentru ca suntem in continuare in rahat; stiu ca va asteptati sa zic de bine despre Oprescu, dar mi se pare tot un bou; primul presedinte ales de mass-media: cum amandoi candidatii se declarau castigatori la exit-poll, practic TV-ul anunta rezultatul final - numai la noi, frate !

-pe scena politica: PSD-ul ramane sus, prea sus, ingrozitor de sus; nu avem inca guvern si cel mai probabil balacarelile o sa continue si transa de la FMI se amana pana in martie daca nu se ajunge la un compromis; EBA ramane europarlamentar

-la cabina de vot: la primul tur, atitudini de genul "Hai ba, ca ma grabesc, votam si noi azi?!?" (exprimate cu voci bovine de salahori alcoolizati); la turul doi, idiotenii gen "Intarzii la munca si astia nu ma lasa sa votez!" (e duminica, la ce munca te duci, mai ales la 7 dimineata? si chiar daca te tin aia acolo 12 ore, nu poti sa te intorci la 7-8 seara sa votezi cand nu mai e nici dreacu' la urne?); fraude multe - de fapt cred ca de-abia acum le constientizam, erau si pana acum,dar acum se mediatizeaza, mai ales dupa calapodul "Hotii striga hotii"

-in campania electorala: mogulizarea televiziunilor romanesti (si cele pro si cele anti Basescu); bataile generale cauzate de intalnirile incognito ale echipelor de campanie electorala ale diferitilor candidati - cum sa te bati pentru un candidat sau un partid ? cat de prost sa fii ? si mai ales pe gratis...; murdariile de tot felul; ce e mai rau de fapt e ca romanul voteaza (sau este influentat sa voteze) pe criterii cum ar fi vizita lui Mircea Geoana la Moscova sau la SOV (raspunsul meu: fratiilor, nu mai e in '90, sa ne vindem tara la rusi - desi cred ca tare i-ar mai placea lui nea Nelu iar sa nu ne vindem tara si sa aiba un presedinte in buzunar; in plus liberalul din mine poate spune ca Geoana se poate vedea cu cine vrea el - problema aici este ca s-a vazut cu cineva care ar putea influenta alegerile, si asta este argumentul sa ii spunem conservator) sau palma - lovitura de poignier perfect executata - pe care a aplicat-o Basescu in mandibula acelui copilas la mitingul de la Ploiesti din 2004 (raspunsul meu: argumentul ca Basescu a lovit acel copil devine irelevant in batalia pentru voturi avand in vedere ca traim intr-o tara in care romanul de rand nu are nici o jena in a-si educa progenitura cu palme si pumni - numai la noi am auzit expresia, care exprima o fatalitate si o prostie sociala crasa, "Bataia e rupta din rai"; si hai sa fim seriosi, pai sa-mi zica mie un copilas ca el voteaza cu Iliescu, pai si eu il bateam de dracii il gaseau, plus ca fata de impertinent a copilasului chiar cerea vreo 2-3-10-50 de palme peste botic; si frate, exact ca in Caragiale cand se pastra scrisorica: de ce c%&*t apare filmuletul cu palma de abia la 5 ani distanta? stie cineva ? dl. Patriciu, dl Voiculescu? Iuhuuuuu !); manelele pro-candidati ale diferitilor "artisti"

-pe strada: lumea vorbeste despre politica, febra alegerilor este maxima - de fapt, asa cum observ, nu e vorba de o dezvoltare a culturii politice romanesti, ci de o continua adancire a acesteia in genunea fara fund (cred eu) a manelizarii, imbecilizarii si can-canizarii promovate de mass-media; aceiasi ciumpalaci si aceleasi pitipoance vorbesc acum (si) despre Basescu-Geoana-alegeri

In rest, totul e la fel. Viata continua exact ca si pana acum. Ma asteptam sa fiu mai fericit, totusi, pentru ca a iesit Basescu. Dar nu sunt. Si tot la Mircea Badea ma uit...

The three-fingered Serbian salute

Ochii tai bovini nu cauta macar sa inteleaga de ce iti spun toate chestiile alea despre "revolutia" din 1989 nu pentru ca nu ai vrea, dar creierasul tau este axat pe cu totul alte coordonate decat cele care ti-ar putea permite sa intelegi. Cand se trece pe langa Muzeul National de Arta, tie nu iti sta gandul decat la cele n sucuri cu care iti va face cinste cel mai bun prieten al tau/cea mai buna prietena a ta in club diseara. Normal ca nu poti sta focusat(a) pe un lucru mai mult de 10 minute, pentru ca atunci cand esti Erasmus intr-o tara exotica, asa ca Romania, singurele tale preocupari sunt sa te inconjori de cat mai multi prieteni (falsi), sa vizitezi fiecare club din oras, sa iti iei o diploma si dupa aia sa pleci acasa si sa iti vezi de viata ta. Nu spune nimeni ca esti o persoana rea, in nici un caz, dar nu te astepta nici la prea multe remarci pozitive. Pentru oameni ca tine s-au inventat stereotipurile nationalisto-etnice pe care le profereaza presa din toata lumea. Cu oameni ca tine se populeaza democratiile asa-zis liberale din asa-zisul vest al Europei. Norocul tau ca ai libertatea sa te plimbi, poti sa te tii de comportamentul tau bazat pe non-valori pe toate continentele globului daca ai chef. Nu te poti plange ca nu ai fost intampinat(a) cu simpatie de noi romanii hai sa iti spun un secret, si noi vrem exact aceleasi lucruri: desfrau, bani, libertate, masini, gagii macho si gagicute usuratice.
Si ne cerem scuze ca nu suntem un popor de artisti/artiste, cu veleitati de superstaruri in devenire, cu o gama larga de competente si skilluri interpersonale de invidiat. Stai la masa cu mine, nu cu vreun James Blunt de cafenea sau o lady Diana reincarnata.
Iarta-ma ca sunt dur cu tine, dar stiu ca ma vei ierta, doar esti o liberala/un liberal. Si oricum noi romanii, si mai ales noi bucurestenii suntem niste nesimtiti, nu-i asa?
Tie si celor ca tine le adresez un three-fingered Serbian salute, cu urari corespunzatoare de bine si sanatate, desi amandoi stim ca mai degraba meriti un one-middle-fingered Romanian salute cu urarile de rigoare...

M-as mai lua si de altii care merita cu mult mai multa prisosinta decat tine acest lucru, dar mi-e atat de leneeeee...

Frate, time-out !

Ii vedeam si inainte. Nu ma deranjau, chiar erau amuzanti intr-o anumita masura. Stiam ca felul in care se poarta e rau si ca cei din preajma mea mi-ar fi taiat din scurt orice tentativa de a replica vreun comportament asemanator.
Dar acum nu mai pot sa ii ignor. Cu cat le constientizez mai acut prezenta, cu atat mi se par mai enervanti. In liceu eram in coconul meu interior de idei preconcepute, filme americane, dorinte prefabricate si atitudini contrastante, totul fiind dominat de zicala "tot ce zboara se mananca" (concluzia ar fi ca nu tot ce zboara se si caca). Dar acum am mai iesit si eu prin lume si vad ca sunt peste tot si ca toate filmele americane si ideile contemporane de cool nu ii vor face mai putin insuportabili. Este vorba de o categorie de persoane pe care as putea-o defini pur si simplu citand titluri din "Almanahul de mitocanie urbana", dar pe care prefer sa o denumesc prin apelative gen "taranusi", "cocalari", "agarici", "ciumpalaci", "plesti", "parnai" si altele de genul. Da, doamnelor si domnilor, intra in scena bruta contemporana urbana, zeul fitelor grosolane, sultanul agresiunii publice, imparatul basinilor din cap si de pretutindeni.
Problema e ca sunt peste tot si ca misunand zi de zi prin oras (sau sat, la fel de bine) te intersectezi cu ei vrei nu vrei. Nu vorbesc de ocazionalele claxoane in trafic sau de procedeele demne de artele martiale aplicate cu scopul de a trece mai in fata pe la cozi. Desi si ele sunt relevante, este vorba nu neaparat de fapte, ci de atitudnea din spatele lor. Ciumpalacii de functionari publici isi trateaza computerele de parca ar fi radioactive si prefera sa le lase nefolosite ca ciumpalacii de cetateni sa mai stea inca o oricica pe la cozi ("ia mai da-i dracu'!"); parnaile de conducatori de BMW cu numar cu W risca securitatea unei arii de vreun km patrat ca sa se strecoare in locul de parcare ramas liber spre care se indreapta alt conducator auto (altceva nu prea risca ei, avand SUV si numar cu W); corporatii se inghesuie sa manance la IKEA ca sa economiseasca banii de mancare pentru ca sunt inglodati in credite ca sa-si plateasca masinile mai valoroase decat casele in care stau; pensionarii pe care mai ieri ii vedeai stand in picioare cate 3-4 zile la cozi la o apa sfintita de niste sfinte moaste sunt apucati brusc de o stare de oboseala si trebuie sa li se dea I-M-E-D-I-A-T locul in autobuz sau la coada; tiganusii de cartier te ameninta cu bataia daca nu le dai 10 mii sa isi ia tigari si salahorii de pe la vreo constructie fac misto de oricine pentru ca ei stau in timp ce un Dorel mai fraier roteste si da cu ascutitul in locul lor; ma rog, si cate si mai cate.
Vazand acest gen de comportamente, stau ca ciumpalacu' si ma gandesc de ce se intampla asa ceva. In primul rand de chichi. In al doilea rand "pentru ca pot". In al treilea rand pentru ca societatea...pentru ca politicienii...pentru ca lumea...etc. De fapt cred ca e vorba de o psihoza, poate la nivel national (cum ii place lui Vadim sa zica). Romanul, mai ales cel de rand, este un personaj in capul caruia se sparg oalele, pe care se defeca (sau defecheaza, nu stiu inca sinonimul verbului a se caca in forma asta) seful/sefa sau chiar subalternii si in general multe din persoanele cu care intra in contact, care actioneaza catre un scop si vede ca ce face nu e destul sau chiar nu inseamna nimic in lupta pentru ameliorarea calitatii vietii. Proverbialul umor romanesc se pare ca nu mai ajuta, pentru ca, pus in preajma unor oameni relativ de teapa sa (in sensul "ne-smecheri cu numar cu W"), romanul-car-de-nervi-calare-pe-o-jumatate-de-creier-reciclat cauta sa obtina propriul profit in detrimentul celorlalti cu orice pret. Si asta pentru ca noua cultura romaneasca se poate rezuma la fraza "eu sunt mai smecher ca tine". Asta e tot ce trebuie stiut si urmarit. Cu cat esti mai smecher esti mai respectat. Cu cat esti mai descreierat, mai nesimtit, mai extrem si mai cu clontul pe sus, esti mai smecher. Greu? Nu.
Cu toate ca toti romanii suntem supusi la tratamentele descrise mai sus, suntem un popor nationalist. Ne iubim tara. Unii atat de tare incat se pisa pe ea si vor sa emigreze doar ca sa se intoarca si sa traiasca tot in ea. Adica tot acolo unde s-au pisat. Patriotismul romanesc e in floare. "Romania e cea mai tare tara din lume!". "Sa mergem bah la strainii astia sa ii invatam ce inseamna sa traiesti cu adevarat!". "Sa ii invatam ce super valori avem noi"! Si ce valori: Eminescu, poetul national, care a cautat atata inspiratie ca a dobandit un sifilis creativ pe drum; Stefan cel Mare, domnitorul cu linia de clasament 40 si ceva-0-0, creator de biserici inchinate victoriilor si iertarii muuuultelor sale vicii; Adrianii nostri de aur, Mutu si Copilul Minune, artisti intr-ale facutului banului usor si spargerii acestuia din urma in cele mai artistice moduri; si avem cele mai frumoase fete din lume, care nu sunt curve, lor doar le place viata. Si la noi totul e porno: piticul porno, eleva porno, profa porno, baba porno, preotul porno, loto porno...
In continuare experimentez zilnic noi moduri de a ignora aceste genuri de specimene. E destul de greu, pe bune, mai ales ca tinzi sa ignori lucrurile bune si sa dai mai multa importanta tampeniilor cocalaristice zilnice. Si serios ca mai e nevoie din cand in cand de o pauza de atata prostie, taranime, ciumpalacime, coruptie si rahat societal generalizat.
Si ca sa inchei apoteotic, propun si un slogan: Esti ciumpalac, ai castigat!

Moromete

Dimineata tarzie (11 AM), pe DN1, in Renault-ul proprietate personala (de mai putin de 24 de ore). Dupa o escala scurta in Otopeni (apropo, super cocheta primaria si strazile curate si cladirile renovate ! ), ajungem in Balotesti.
Curtea e complet schimbata. S-au scos toate chestiile inutile din ea si acum au ramas doar terasamente, plate ca niste terenuri de tenis.
Si incepe munca. Sub soarele verii perfecte pe care mi-o doream de mult timp. Sub acel soare, in acele momente, muncind cot la cot cu acesti oameni care reprezinta rudele mele cele mai apropiate, totul era la fel ca in copilarie.
Si din terasamente o sa creasca intr-o luna iarba si intr-o luna si o saptamana varul meu o sa aiba nunta. Cand dracu' s-au dus anii astia? Parca ieri ma jucam sub nuc cu mingea si ma feream sa intru in lucerna din spate, si acum dau la grebla si la lopata in curtea goala.
Am criticat mult timp "Morometii" lui MArin Preda (deh ! frustrari din scoala generala cand trebuia sa citesc ) dar am constatat ca am ajuns personaj principal demn de acel roman. Sunt Moromete. Sunt absolvent de stiinte politice, filozofez zilnic si uite-ma acum, dand la grebla in curte. Sunt Moromete, taranul filozof. Ma plimb prin sat, pe ulita neschimbata inca din copilarie si ma minunez cum se imbogatesc altii si isi transforma casele taranesti in viloaie de demnitari.
Imi beau cafeaua ( bere nu pot sa beau ca sunt cu volanul ) si ma uit la sat si pentru cateva clipe imi doresc sa traiesc la fel ca Moromete...

RIP Michael Jackson

O abordare vesela asupra mortii lui Michael

Adevarurile se primesc pe mail

...cum este si ceea ce am primit azi. Enjoy !

Dragii mei compatrioti Romani, Eu nu mai emigrez din Romania .

Varul meu Nelu, femeie de serviciu la NASA (fost inginer IT in Romania), a gasit stergand folderele de praf un studiu care ma pune pe ganduri.

Din surse secrete NASA natia Romana a fost aleasa pentru a coloniza planeta Marte.

Din toate natiile studiate au fost alesi Romanii pentru ca intr-un viitor habitat artificial pe Marte ar rezista cel mai bine.

S-au luat in calcul urmatoarele :

Romanii rezista fara apa cel mai mult.

Nu au nevoie sa faca dus cu saptamanile.

Nu folosesc sapun, sampon ori pasta de dinti.

Nu au nevoie de spatiu verde. Daca acesta exista il distrug.

Habitatul va fi construit gen scara de bloc cu doua banci la intrare.

Romanii nu au depresii sau daca au le rezolva cu bautura.

Pot sa bea de la antigelul statiei orbitale pana la spirtul si frectia din sala de prim ajutor.

Pentru divertisment le ajunge un joc numit table.

Nu au nevoie de gym sau piscina.

In caz de suprapopulare subiectul feminin poate fi convins usor sa-si arunce copiii la ghena de gunoi.

Daca decizia s-a considerat gresita copiii pot fi recuperati dupa trei zile. Culmea traiesc.

Romanii pot fi manipulati si condusi foarte usor.

Toate proviziile se vor elibera pe baza de cartela.

Toate legile habitatului vor fi facute pentru a fi incalcate.

Cheltuielile cu paza si securitatea habitatului vor fi minime.

Romanii sunt genetic turnatori si paraciosi. Cand nu au ce sa toarne incep sa scrie jurnale : Jurnalul National, Jurnalul de la Paltinis etc.

Se vor promova manageri nulitatile fara studii iar oamenii capabili vor fi maginalizati pentru ca acestia atunci pot creea cel mai bine.

Romanii se hranesc cu 80 %, paine 5 % seminte de floarea soarelui iar restul surogate.

Singurul animal insotitor va fi cainele comunitar.

Viata Romanilor este foarte simpla. Barfa sau zvonurile sunt ratiunea lor de a trai.

In acest scop vor fi introduse in habitat asa numitele panarame care vor trai cu nulitatile
manageri si vor fi invidiate si barfite de nevestele grase si oxigenate ale capabililor cu studii.

Habitatul va fi aprovizionat in cantitati suplimentare cu prize,becuri, clante, capace de WC si robineti.

Romanii fura aceste obiecte. Inca nu se stie de ce. Obiectele furate se pot gasi in apartamentele lor in vitrina din sufragerie..

Se presupune ca sunt furate in special de capabilii cu studii si aduse acasa ca un trofeu.

In acest caz nevestele grase si oxigenate au orgasme multiple exclamand: "Costel este si destept si descurcaret! ".

Functionarii publici din Romania...

... sunt ceea ce francezii numesc "Les incompetents" ! Word !

Banc

Un hot inarmat intra intr-o banca si cere toti banii. Dupa ce i se dau banii, se intoarce catre unul din clienti si intreaba:
- M-ai vazut jefuind banca asta?
Omul raspunde:
- Da, v-am vazut.
Hotul il impusca in cap. Se intoarce apoi catre un cuplu si il intreaba pe barbat:
- M-ai vazut jefuind banca asta?
Barbatul raspunde:
- Eu nu v-am vazut, dar sotia mea da!

Fete = curve ?

Desi nu pot sa il suport pe cocalarul de Tudor Chirila, are dreptate in ceea ce spune in cele de mai jos.

Vama a lansat de curând piesa „E plin de fete”

Tudor Chirilă: „Nu mai deosebeşti curvele de restul fetelor“
„E plin de fete cu fake-uri de la Louis Vuitton/ E plin de fete, colagen şi silicon/ E plin de fete cu sufletul vândut la mall/ E plin de fete cu bancomat în dormitor”. Aşa sună refrenul celui mai nou single semnat Vama.
Tudor Chirilă regretă „poezia“ din vremea studenţiei lui.
Ce spune Tudor Chirilă despre naşterea acestui cântec? “A fost un moment de «revoltă» în gaşca noastră. Presupun că e foarte greu să fii puşti în România de azi, să te îndrăgosteşti de o fată şi, când ajungi la uşa ei, să te întrebe: «Ia să vedem, pe tine portofelul te face cu 10 cm mai înalt?». Sub aparenţa frumuseţii, există o mulţime de fete orientate doar spre materialism. Farmece personale au, altceva ce le mai trebuie? Şi se întâmplă aşa pentru că există o piaţă, există cumpărători, iar «domeniul» e în plină dezvoltare. Îmi pare rău de tinerii care văd în aceste fete mai mult decât sunt ele, de fapt”.
Trupa Vama a gândit piesa ca pe o armă cu două tăişuri: “Făcând mişto de o anumită specie, o scoatem în evidenţă pe cealaltă, a fetelor serioase, care, chiar dacă sunt frumoase, vor altceva de la viaţă, nu VISA şi MasterCard Silver sau Gold”. Dar nu cumva există “pericolul” ca fiinţele luate peste picior în noul single să fie încântate că există cineva care le-a dedicat o melodie? “E posibil să se bucure, dar numai ele între ele. Imbecilitatea rezonează cu imbecilitatea. Ar fi o tragedie naţională dacă nu s-ar sesiza, de către restul lumii, nota ironică a piesei. Şi, de fapt, cred că şi cele despre care e vorba în cântec se vor prinde că nu le aducem un omagiu. Faptul că trebuie să alerge după o cola într-un mediu elegant le ascute o anumită inteligenţă de prădător nocturn”.
Simte Chirilă nostalgia idilelor “de pe vremea lui”? “Când eram noi studenţi, în România nu era atât rafinament al distracţiei. În Bucureşti erau vreo 10 cluburi mari şi late, plus discoteci, în care curvele erau bine puse deoparte. Acum nu mai deosebeşti curvele de restul fetelor, poţi să ai surprize.
Ceea ce regret este poezia din vremea studenţiei mele. S-a dus poezia. La un moment dat, va deveni anacronic să iei o fată de mână. «Vrăjeala» cu vorbe frumoase nu mai ţine. Doar aia a foşnetului de bancnote”.
Dar speranţa nu e pierdută. “Noi credem că mai există şi fetele simple ca un măr, despre care pomenim în piesă. Numai că, aşa cum spunem şi acolo, merele nu cresc între porci mistreţi. Dar merită să le cauţi”. Merită şi un următor single? “Mă gândesc la ceva în sensul ăsta”.
Chirilă se mai gândeşte şi la normalitatea lumii “de afară”, în care goana după bani a mai pierdut din viteză. “Oamenii din alte ţări se reaşază vizavi de priorităţi. Încep să înţeleagă tot mai mulţi că trebuie să trăiască, apoi să facă bani. Am cunoscut un manager de club londonez de 2.000 de persoane, care a renunţat la profesia lui bănoasă pentru a se face instructor de kitesurfing. Fireşte că zborul cu zmeul nu-i aduce aceleaşi sume cu care era obişnuit, dar bucuria de a face ceva care-i place mult compensează minusurile din cont. Noi suntem în urmă şi la capitolul ăsta. Încă ne mai bucurăm la lucruri care ţin de material. Pe undeva e firesc, avem parte de ele doar de 20 de ani. Or să se schimbe lucrurile şi aici, dar, din păcate, noi vom fi prea bătrâni să ne mai bucurăm de asta”.

Steaua - Ujpest 2-0 in turul 2 preliminar al Europa League!

O victorie frumoasa, un Surdu renascut...Sa fie intr-un ceas bun !
Si s-a nimerit ca meciul sa fie in perioada dezbaterii cu privire la autonomia ungurilor de la Tusnad....

Traian Basescu huiduit de unguri la Baile Tusnad

Oricat mi-ar placea sa il mai vad si huiduit pe iubitul nostru matelot, simt ca are totusi dreptate in privinta autonomiei ungurilor in Romania.
1. Constitutia nu o permite, iar raspunsul pe care l-a dat Base, cum ca UDMR ar fi refuzat proiectul de revizuire a Constitutiei mi se pare genial (desi un pic populist si agresiv).
2. Atata timp cat se permite propagarea culturii maghiare in spatiul romanesc si se implementeaza programe pentru educatie/dezvoltare ducand la un climat de discriminare pozitiva in favoarea ungurilor, nu inteleg de ce mai comenteaza. Mai ales ca au si placute bilingve...
3. Mi se pare anormal ca, desi in buletinul lor de identitate scrie mare ROMANIA, ungurii din Covasna sau Harghita tot "Nem tu dom" iti spun cand vrei sa cumperi ceva de la ei.
4. Lasand la o parte problema de fata, totusi este vorba de presedintele unei tari, venit la invitatia unei institutii de invatamant superior sa dezbata fata-in-fata o problema cu o comunitate vizata de respectiva problema, iar respectiva comunitate il huiduie. Mi se pare un comportament cel putin deplasat si de-a dreptul mitocanesc. Mai ales ca Base este presedintele unei tari care pana la urma gazduieste minoritatea maghiara si ii creeaza conditii in care aceasta din urma sa se poata desfasura cultural. Iar huiduielile si injuraturile nu ar trebui sa fie folosite nici de romanii nemultumiti si in general in spatiul public.

Mai avem multe de invatat in privinta unui comportament, atat politic cat si personal, corect...

Man in the mirror

A murit ultimul om pentru care merita sa merg la un concert...un zeu, dar pana la urma un om...Idolul copilariei mele, obiectul respectului meu ulterior !

Rest in peace Michael !

Panathinaikos after the end of the final with CSKA - Celebrations

Pentru cine isi mai aminteste - T-Short - Noapte de Vis

Oare e rau sa fii nostalgic la 22 de ani ?

Monday you leave me -elektro concep [chiara robiony n the axcess]