Saturday, December 27, 2008

Ausgeben oder alles weiterfuhren ? Nachher man alles ganz so deutlich sagt, ist es ein bisschen schwer klar zu denken.

Freunde oder Verliebt zu sein ? Wenn man eine Beziehung hat, was gilt als mehr wichtig im jeden gegebenen Moment ?

Kopf oder Herz ? Kopf ohne Herz ? Herz ohne Kopf ? Was wird genutzt sein ? Muss man glauben, dass alles aus Gluck gescheht, das die optimale Kombination gegen Kopf und Herz nur in manche Leute ung Beziehungen moglich ist ?

Etwas Trauriges fur Weihnachten...Aber fast nichts gescheht wie man es willt, wenn man es willt...

Friday, December 19, 2008

Natiunile si oamenii


Orice civilizatie trebuie sa lupte impotriva fortelor irationale care se opun dezvoltarii sale rationale.

Aceasta este o axioma (pe buna dreptate) inca nedemonstrata. Se pot desprinde multe nuante de aici si sunt sigur ca fiecare crede altceva. Insa daca ne uitam la Romanica noastra, se poate constata ca este adevarata afirmatia. Dimpotriva, ea se poate deja formula altfel pentru Romania: o civilizatie isi afla fortele rationale ancorandu-se in cele irationale.

Daca faci un sondaj simplu si mai mult sau mai putin stiintific printre oamenii de pe strada, vei constata ca toti stiu de fortele rationale pe care le dorim pentru societate: modernitate, progres, dezvoltare, educatie, etc. Insa daca te uiti la tot ce se intampla in jur constati ca fortele irationale sunt mai puternice: mediocritatea, vulgaritatea, nevoile primare, necuviinta. Ele difera in general de la societate la societate, insa baza este comuna.

O imagine de ansamblu a unei societati in tot ceea ce inseamna simbolistica (embleme nationale, literatura, publicitate, imaginar national, etc) poate da falsa impresie k avem de a face cu o dezvoltare rationala. Adevarul este ca doar simbolistica este rationala si ascunde un produs al irationalitatii. Ce este interesant este faptul ca suma tuturor irationalitatilor ale unei societati/civilizatii creeaza imaginea rationalitatii. Cred ca orice imn national arata aceasta.

Oamenii sunt la fel. De fapt de la oameni porneste irationalitatea, nu invers, pentru ca natiunea/societatea/civilizatia este formata din oameni, nu oamenii sunt formati de si din natiune. Toti ne dorim progres si dezvoltare(de orice fel), sa fim moderni (intr-un sens anume), sa fim solidari cu altii , etc. Pe o perioada scurta de timp putem actiona conform si catre aceste principii. Dar la un moment dat fortele irationalitatii intra in scena, oricat de mult ne straduim sa le indepartam. Orice decizie are la baza pe langa ratiunea inerenta si o frica/frustrare/dorinta. Tesatura umana nu poate separa irationalitatea de rationalitate. Ne suntem propriii dusmani, altfel spus. Si nu avem ce face.

Avutia si saracia natiunilor este una si aceeasi: oamenii care le formeaza.

Jose Nunez - Bilingual

Sunt singurul pentru tine...Sa iti amintesti asta !

Wednesday, December 17, 2008

Tuesday, December 16, 2008

Ce se mai intampla - 16.12.2008



Traim intr-o lume foarte diversa. Iar in ultimul timp se intampla tot felul de chestii prin lume, chestii care au ecouri sau stabilesc similaritati cu anumite evenimente din societatea romaneasca. Haideti sa ne uitam putin...

1. Proteste de strada

-Studentii greci au iesit sa protesteze impotriva fortelor de ordine pentru ca (motivul oficial) un pusti a fost omorat de un politist. Desi acel politist a fost condamnat la inchisoare, aceasta nu a fost o pedeapsa destul de dura, astfel ca tinerii din localitatea unde Alexandros Grigoropoulos a fost omorat, Exarchia, au inceput sa practice forme violente de protest, adoptate ulterior si de cei din capitala Atena.
-Si romanii au iesit in week-end in strada pentru a protesta fata de majorarea taxei de poluare pentru autoturisme. Protestul nu a avut o tenta violenta, dar protestatarii si-au "aratat muschii" si au demonstrat ca pot bloca traficul din oras, un lucru care, zic eu, nu este chiar de dorit.
- Locuitori ai Chisinaului au iesit in strada din cauza retragerii licentei PRO TV Chisinau, postul mai sus amintit fiind unul din foarte putinele canale romanesti de informatie la care populatia are acces. De asemenea, locuitori ai Vaii Timocului (zona Vidin, Bulgaria) s-au plans, chiar daca nu in strada ci numai in presa, de incercarile statului vecin de a-i asimila, desi in acea zona sunt comunitati foarte mari de romani.
Ce se poate extrage de aici?
a) Daca nu as sti mai bine, as spune ca aceste proteste sunt relativ spontane si cauta un oarescare bine public si ca guvernul roman cauta sa realizeze limitarea numarului de masini prin cresterea taxei auto, iar cel elen doreste chiar sa se reabiliteze in ochii publicului. Cum insa stim cu totii mai bine, este aproape clar dupa parerea mea ca in spatele acestor proteste sunt anumite forte politice care abia asteapta sa loveasca in autoritati cum pot mai bine.
b) Cultura protestului ia nastere si in Romania. Chiar daca atmosfera din spatiul public romanesc nu este nici pe departe ca cea din cel grecesc, romanii au reusit sa concerteze cat de cat o actiune de protest la nivel urban national si sa acapareze atentia presei si a autoritatilor. In Grecia, studentimea era deja mobilizata de protestele din urma cu aproximativ o luna cand se cerea recunoasterea studiilor in UE (sau ceva legat de aceasta); in plus, daca studiem imaginile de acolo, jandarmii greci erau relativ reticenti in a lovi protestatarii, iar acestia din urma au la randul lor ideea ca jandarmul nu are dreptul sa loveasca (situatia ia diferite nuante in functie de context); cert este ca trebuie ca societatea romaneasca sa invete sa protesteze si singura, nu numai impinsa de la spate de sindicate de tot felul sau de automobilisti nemultumiti; dincolo de orice intentie guvernamentala, fie ea laudabila sau nu (se doreste limitarea numarului de masini, insa cine stie de fapt ce masinatii se fac?), trebuie sa existe si o reactie care sa demonstreze ca societatea civila romaneasca nu este dispusa sa accepte orice fel de raspuns din partea autoritatilor.
c) Romanismul naste proteste. Romanii din Chisinau si din anumite zone din Bulgaria protesteaza din motive diferite, dar subordonate aceleiasi cauze: asimilarea fortata de catre statele din care fac parte si distrugerea identitatii etnice de catre statele Bulgar si Moldovean. Numai protestand si avand, cum se spune, gura mare ne putem face auziti.

Sa protestam !

2. El Clasico
FC Barcelona - Real Madrid. Exista oare un derby mai mare si mai frumos in Europa fotbalistica? Bineinteles ca voi putea fi contrazis aici. Dupa parerea mea, acesta este singurul derby. Punct. Iar FC Barcelona iese castigatoare nu numai pe plan fotalistic. Desi meciul de pe Camp Nou din 13.12.2008 s-a terminat 2-0 pentru catalani, FC Barcelona mi-a atras atentia in aceasta perioada nu numai prin fotbal.

Clubul catalan, prin sectiile sale de fotbal, baschet si handbal, a lansat impreuna cu UNHCR (United Nations High Commission for Refugees) campania "Mes". Denumita pe de-a-ntregul "Mes que un Club" ("Mai mult decat un club"), campania, sustinuta si de sponsorul Nike, are ca scop strangerea de fonduri prin vanzarea de echipament sportiv in special, fonduri care se vor dona campaniei UNHCR ninemillion.org (dupa cum va dati seama, ideea este, pe scurt, sa se stranga un fond de 9 milioane de dolari pentru refugiati).
Este fantastic sa vad un club de sport care se implica si la nivel social. Prin Fundatia FC Barcelona, clubul catalan doneaza o parte din incasarile sale pentru dezvoltare economica, educationala, sociala si culturala, contribuind cu fonduri la numeroase organizatii caritabile si fiind si un promotor al regiunii Catalonia. Sa nu uitam ca atunci cand vorbim de FC Barcelona, vorbim si de cei 156000 de abonati ai clubului, care, contribuind financiar la club, sunt angajati si ei, chiar si indirect, in actiunile caritabile.
Noua campanie "Mes" isi propune sa ofere educatie pentru viata prin sport pentru tineri din toata lumea. Si asta mi se pare excelent ! Si unde e Real Madrid ?

Saturday, December 13, 2008

Wednesday, December 3, 2008

O scurta privire asupra alegerilor legislative si politicii romanesti


Am aruncat o privire pe rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2008 si la dezvoltarea ulterioara a situatiei si m-am decis sa imi dau un pic cu parerea. Iata cateva puncte de discutie:
1. S-a votat partidul, nu neaparat imaginea
Dupa parerea mea, rezultatele alegerilor reflecta opinia publica in materie de incredere in partide. Din moment ce de multe ori personalitatile prezente pe afisele electorale erau foarte putin sau deloc cunoscute, poporul a votat cu urmatorul element de stabilitate recunoscut, si anume partidul.
Succesul PSD se explica, dupa parerea mea, atat prin mobilizarea resurselor locale de catre sucursalele din teritoriu cat si prin sustinerea oferita, conform afiselor, de catre figura reprezentativa din acel colegiu din partea PSD (de exemplu, "Garantat Vanghelie").
PD-L mi-a dat impresia de o "umflare de muschi", obtinand acel 30%+ strict datorita retelelor locale si popularitatii mai mult sau mai putin direct conferita de Traian Basescu (altfel cum ne explicam ametitorul procent obtinut de Costica Canacheu la Colegiul 4?).
PNL a avut o campanie de imagine, in care a contat ca persoana de pe afise sa fie ultra-cunoscuta (Orban, Olteanu, Topescu), insa s-a vazut unde a castigat PNL-ul, si anume in propriile fiefuri deja traditionale, as putea spune.
Conform mai ales surselor din presa, PNG-ul a avut un director de campanie nepriceput, astfel ca mesajul lui Becali nu a putut fi diseminat asa cum si-ar fi dorit.
Marele perdant al acestor alegeri se numeste PRM. Acest partid a pierdut datorita mesajului puternic post-decembrist si imaginii de forta bruta pe care a vehiculat-o (de exemplu, candidatul PRM la colegiul 1, un anume Novac, este o combinatie de Rasputin si Ivan cel Groaznic, judecand dupa figura de pe afise, iar simbolul electoral al acestuia era o ghioaga).

2. Fotbalul a avut prezenta mare in alegeri, insa foarte putin succes
Aceasta este o tema care ma intereseaza predilect si nu pot sa nu remarc faptul ca, desi candidatii care se bazau pe popularitatea obtinuta din fotbal nu au castigat mandate de parlametari, s-au obtinut totusi foarte multe voturi "fotbalistice":

Anghel Iordanescu
Fostul selectioner al Romaniei, candidat PSD-PC in Ilfov la Colegiul 1 pentru Senat, este singurul om provenit din lumea fotbalului care a castigat un loc in Parlament dupa redistribuire. El a obtinut 43,53%, situandu-se pe prima pozitie in aceasta circumscriptie, primind un numar de 26.090 voturi.

Dumitru Dragomir
Presedintele LPF a candidat din partea PRM pentru Camera Deputatilor in Colegiul 2 din Olt, insa a fost votat doar de 460 de oameni, adica a primit mai putine voturi decat Catalin Smarandescu, bodyguardul lui Gigi Becali care in Bucuresti, in Colegiul 25, a primit 545 de voturi! 1,92% este rezultatul electoral al lui Dragomir!

Helmuth Dukhadam
A candidat pe listele PNG-CD si a obtinut in
Arad, in Colegiul nr. 2 la Camera Deputatilor doar 3,01%. Fostul portar al Stelei, care a aparat in finala de la Sevilla, a anuntat ca s-a retras din partid. Boghicevici Claudia s-a clasat pe primul loc in acest colegiu, cu 9.171 de voturi, fiind candidata din partea PD-L.

Ion Craciunescu
Fostul arbitru international, acum, un apropiat al fratilor Becali, nu s-a bucurat decat de 24,76% din voturile in Colegiul nr. 2 pentru Senat in Valcea. Craciunescu a candidat din partea PD-L. Francu Emilian de la PNL (18.996 de voturi) si Prala Stefan (17.101 voturi) de la PSD-PC s-au clasat mai bine decat Craciunescu, votat doar de 12.668 de oameni.

Gheorghe Netoiu

A fost investitor la Dinamo si a fost trimis in judecata de DNA in cazul transferurilor de fotbalisti din perioada 1999-2005. Netoiu a candidat in Colegiul numarul 3 din Ilfov pentru Camera Deputatilor din partea PSD-PC si a obtinut un scor de 14,77%, ocupand locul 3. Mihaela Sandru din partea PD-L (11.760 de voturi) si Thuma Hubert Petru-Stefan de la PNL (10.139) s-au situat mai bine decat Netoiu, votat de 4.111 oameni.

Gigi Becali

Patronul Stelei, cel care este subiectul audierilor la DNA in cazul Valiza, s-a clasat in spatele Oanei Mizil in Colegiul nr. 20 din Bucuresti, avand doar 14,95%. El a fost votat de 3.600 de alegatori, insuficient pentru a ocupa macar prima pozitie.

Corneliu Stroe

El a fost presedinte al clubului de fotbal Universitatea Craiova si a strans in Dolj, in Colegiul nr. 1 pentru Camera Deputatilor, doar 2.037 de voturi, ceea ce inseamna 11,12%. Stroe a candidat din partea PNL. Surpateanu Mihai de la PD-L (8.082 de voturi) si Popescu Virgil (6.535 de voturi) PSD-PC l-au surclasat pe Stroe.

Alin Simota

Este presedintele si finantatorul clubului Jiul Petrosani. A candidat in aceasta primavara din partea PNL la functia de primar al orasului, insa a pierdut in turul 2. "Am intrat in afaceri cu un mic comert de frontiera", spunea Simota despre inceputurile sale de baron local in Valea Jiului. Simota a candidat acum tot pe listele PNL in Hunedoara, la Senat, in Colegiul nr.1 adunand doar 7.042 de voturi, adica doar 14,6%. Alin Nicula, candidat PSD-PC, s-a situat pe prima pozitie, primind 19.563 de voturi, iar Barbu Gheorghe, de la PD-L, cu 16.085 voturi, l-au invins pe Simota.
Laurentiu Regenckampf, PNG-CD, Colegiul 2, Senat, Dambovita, fotbalist international - 3,2%.

Catalin Smarandescu, PNG-CD, Bucuresti, Colegiul 25, Deputati, bodyguardul lui Gigi Becali - 0,66%.


3. Sistemul electoral este pe model american si se suprapune pe un model general politic european: este ilogic sa se imparta electoratul pe colegii din moment ce administratia locala nu este atat de "localizata" - cum conduci cand alegi un deputat dintr-un colegiu si un senator din alt colegiu ?
Votul nu este reprezentativ si nu conduce catre o responsabilitate a celor alesi. Vrea cineva sa imi spuna ca un parlamentar va raspunde de electoratul sau din strada x pana la strada y? Si cum ramane cu cei nereprezentati, judecand strict dupa acest model ? Anumiti candidati, desi au obtinut mult mai multe voturi ca altii, nu au reusit sa intre in parlament dupa redistribuire: inseamna ca acei votanti (de multe ori, peste 15000) din acele colegii care nu au beneficiat de un candidat in parlament nu vor fi reprezentati, punct. Aceasta este explicatia din punct de vedere al modelului american, in care congressmanii sunt trasi de multe ori la raspundere de circumscriptiile de care sunt responsabili.

4. Vot ideologic ?
Coordonatele dreapta-stanga au parut sa functioneze numai pentru PSD. Afisele acestui partid au sugerat clar o lupta ideologica (sustinerea pensionarilor, doctorilor, angajatilor de orice fel, impozite si taxe au fost subiectele electorale ale PSD). PNL-ul a avut o campanie strict de imagine, iar PD-L a dus o campanie extrem de negativa (toate partidele au dus, insa PD-L s-a remarcat prin lipsa totala a mesajului politic). Dupa parerea mea, votul pentru PSD a fost strict ideologic.

Cam atat deocamdata. Voi reveni cu un post si despre Guvernul nou format.

Thursday, July 31, 2008

Cantec de libertate



Desi titlul acestui post este total lipsit de originalitate, dat fiind faptul ca este si denumirea unui film despre miscarea de emancipare a negrilor din SUA, continutul promite, cel putin in mintea mea, sa fie unul bun si revelator.
Este cam primul post pe care il voi trata ca pe o pagina de jurnal. Probabil, cat de curand, si ideea asta a mea se va duce pe apa sambetei. Mereu am vrut sa scriu un jurnal serios, in stilul celor ale marilor personalitati, dar mereu m-am lasat acaparat de tentatia descriptiva si de a relata totul cu lux de amanunte. Nu, enough with that shit! Dupa mine, un jurnal serios, poate chiar "macho" daca mi se permite, trebuie sa contina viziuni asupra lumii, atitudini, analize facute la rece si nu neaparat sentimente. Desi, trebuie recunoscut, sentimentele fac parte din natura omului asa ca nu pot fi excluse, chiar ocupa un loc primar in abordarea asupra lucrurilor lumesti...

Destul cu introducerea. Tocmai am terminat de vizionat documentarul numit "Avocatul terorii". Tin sa scriu acum despre asta deoarece mai incolo mintea imi va fi prinsa cu manevre tactice la Red Alert. Nu o sa rezum continutul documentarului, mult mai bine face chestia asta site-ul respectivului film http://www.terrorsadvocate.com/.
Jacques Verges, cel care a aparat atat de multi teroristi, majoritatea intitulati "luptatori pentru libertate", se pare ca a fost influentat de mai multe fenomene. In primul rand, propria situatie. Desi francez, s-a nascut din tata cetatean al Insulelor Reunion si mama vietnameza. A fost deci educat intr-un mediu "colonizat". Drept pentru care, in tineretea sa, a pledat cauza Algeriei revolutionare si apoi a Palestinei. Unul dintre oamenii pe care i-a aparat, Wadi Haddad, liderul palestinian dinaintea lui Arafat, a devenit parintele terorismului international, fiind creierul din spatele atentatului de la Munchen 1972.
Liantul lui Verges cu oameni precum Magdalena Kopp sau Carlos Sacalul a fost contra-cultura comunist/marxista a anilor 60. Legaturile cu astfel de oameni, de multe ori realizate pe cai mai mult decat personale, au fost stabilite intr-un climat de familiaritate dat de marxismul tineretului saizecist. Terorismul, si in general tendinta catre violenta a acelei generatii, este atat o consecinta a anti-colonialismului si ideologiilor "auto-determinante" din Europa de Vest cat si una a starii de mobilizare a populatiilor reminiscenta din al Doilea Razboi Mondial.
Inevitabil, Jacques Verges a aparat figuri controversate din istoria lumii si din cauza lipsei banilor. Dupa fuga din Algeria si anii disparitiei sale de pe scena publica, s-a intors la Paris, unde a trait modest, desi era obisnuit cu o viata indestulata. In acea perioada a acceptat cazuri din cauza motivatiei financiare.

Din filmul vazut nu am retinut neaparat biografia acestui Jacques Verges. Cred ca mai importanta este aroma unui anume tip de viziune asupra lumii, pulsul unei anumite epoci si consecintele sale pentru lumea de azi. In plus, este dovada ca ecourile din anii mei de facultate nu au ramas fara obiect: cazurile descrise in documentar si care mi-au inflamat imaginatia au foarte mare legatura cu cursul de "history, memory and amnesia" al dlui Chioveanu din anul 3 de la FSPUB. Heck, analiza documentarului ar putea ocupa o lectie sau doua in cadrul cursului...

1. Epoca. Perioada de origine a miscarilor de eliberare si a terorismului este dominata de ideologia marxista, care permeaza tineretul european si nu numai. Colonistii duc cu ei o parte din cultura lor in colonii, iar marxismul, fiind internationalist, este repede adoptat drept formula justificatoare pentru orice. Organizatiile de tineret komsomoliste si vest-europene combina dezlantuirea sexuala cu filozofia marxismului, rezultand un climat libertin, in care liderii de grup sunt in general intelectuali si carismatici. Consider ca epoca descrisa mai sus este calauzita de o lumina inteletuala, de entuziasm tineresc rezultand in scopuri mai marete decat consumerismul actual si anume: libertate nu numai personala, dar la nivel international, daramarea tabu-urilor politice si sociale, schimbare, noutate. In final, este vorba de un nou fel de a vedea lumea: optimist, tineresc, justitiar. De fapt, este UN FEL de a vedea lumea, ceva ce tot este mai bine sa ai decat relativismul emo-punk-rock-house-consumerist prezent in lumea post-1990. Daca ideologia marxist-comunista a avut vreodata ceva pozitiv, acest fel de a vedea lumea este acel lucru pozitiv !

2. Terorismul. Terorismul in forma sa moderna se pare ca a inceput in Algeria colonizata de francezi. Cel putin asa sugereaza documentarul. Atacurile cu bomba din cafenelele din Alger sunt primele cazuri moderne de violenta in scopuri politice. "Avocatul terorii" ofera sansa partii incriminate ( adica teroristii) sa spuna propria versiune a povestii. In cazul Algeriei si mai apoi a Palestinei este vorba de o miscare nationala de eliberare de jugul francez, respectiv cel israelian. La baza, "teroristii" au un principiu vestic, cel al auto-determinarii. Sunt profund anti-colonialisti, desi se adapteaza foarte bine culturii vestice ale colonistilor. In plus, trebuie sa facem distinctia clara intre ceea ce eu numesc "teroristii idealisti" de la inceputuri, teroristii europeni si teroristii islamici. La un anumit punct, ei se despart ca mod de actionare si principiu calauzitor, desi ei pornesc de la acelasi fundament: libertatea.
Teroristii idealisti urmau principiul marxist al revolutiei, al eliberarii de colonisti iar actiunile lor erau strict canalizate pe acest scop. Cel mai des actionau prin a lasa un pachet-bomba intr-un loc public, ceea ce de obicei ducea la multe morti .
Cei europeni urmareau si ei obiective politice, insa incercau sa reduca numarul victimelor colaterale. Ca si in cadrul istoriei generale, in spatiul european au actionat tot felul de agenti teroristi, fiecare utilizand alte tehnici. Carlos Sacalul este un exemplu de deviatie, el cautand sa faca multe victime si chiar se punea in slujba oricui platea mai mult. Nici vorba de precautia fata de oamenii fara legatura cu scopurile politice a IRA sau de zonalitatea ETA.
Teroristii islamisti au imbratisat la un moment dat un mesaj religios ( cred ca in urma dobandirii puterii de catre Ayatollahul Khomeini ). Astfel, ei s-au radicalizat la extrem, daca se poate spune asa, ajungandu-se la o ura generalizata impotriva oricarui invadator si astfel la posibilitatea unui suport national pentru actiuni care in mod normal ar fi repudiate de orice populatie. In plus, atacurile sinucigase cu bomba sau actiuni tip kamikaze au devenit practici comune, inaugurand o varsare de sange pe alocuri irationala.
Desi cele trei tipuri de terorism pe care le descriu aici ( ne-exhaustiv, cei licentiati in asa ceva stiu mai bine ) au la baza o ideologie internationalista de eliberare si independenta, ajung, ca mai tot ce patrunde in spatiul public la nivel global, sa devina arme politice. Fervoarea intelectuala si ideologica saizecista este inlocuita de dorinta blazata de putere a liderilor conservatori de tot felul.

3. Ecouri. Procesul in care Verges il apara pe Klaus Barbie, supranumit "macelarul din Lyon" imi aminteste de cazul studiat in facultate, cel al lui Rene Bousquet, secondat de cel al lui Paul Touvier, "perpetrators" de crime impotriva umanitatii pe vremea ocupatiei naziste. Astfel de procese, cum este si cel al lui Radovan Karadzic, sunt menite sa inflameze opinia publica, mai bine zis memoria opiniei publice, in numele drepturilor omului si apararii impotriva terorismului. Este canalizata energia latenta si freustrarile oamenilor in directia unor politici internationaliste menite sa protejeze in continuare sistemul financiar si mediatic care ne manipuleaza pe toti. Mai ales daca stimulii la nivel global sunt in scadere. Astfel, noi marsam in directia unor lucruri care sunt pentru noi importante numai pentru ca astfel suntem impinsi sa credem. Experimentul a reusit. Contra-cultura emo, artificiala si consumerista, nu este un raspuns la fel de bun ca cel al contra-culturii saizeciste marxiste la modul de a ne duce vietile promovat de "oculta mondiala", ca sa folosesc cuvintele lui CV Tudor. Insa ce putem face ? Tineretul, depozitar traditional al ideilor de libertate totala, independenta si dreptate, este lipsit de putere financiara si politica. Generatia de mijloc este prea preocupata sa munceasca si sa se realizeze pe sine si sa isi protejeze copiii ca sa mai efectueze activitati revolutionare in putinul timp liber pe care il detine. Batranii sunt lipsiti de putere si influenta, de multe ori fiind nevoiti sa lupte pentru supravietuire.
In plus, se plateste tribut consumerismului reconfortant, neincrederii in lupta politica democratica in general la nivel mondial, teoriilor sociale ale bunastarii personale de orice fel si populismului in ascensiune la nivelul liderilor de orice fel.

Nu simte nimeni nevoia de putina libertate de gandurile si oamenii care incorseteaza ? Chiar si cu un pic de twist marxist ;)

Tuesday, January 29, 2008

Insula Sark


Nu ar fi frumos sa traim pe o mica insula, in care toti ne cunoastem cu toti, traditionalismul este in floare ( ca relatii intre oameni ma refer, tehnologia moderna este foarte prezenta ) iar democratia directa nu este o utopie ? Dar ce ziceti de o insula in care feudalismul inca persista ? Din pacate visul nostru de a trai pe o astfel de insula nu se mai poate materializa. Democratia inghite tot, inclusiv mica insula Sark, una dintre Channel Islands din Anglia. S-ar putea sa o cunoasteti dupa principalul sau produs de export: coniacul Cutty Sark...Iata un articol foarte interesant despre cum acest ultim bastion al feudalismului dispare din punct de vedere politic...

http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1704703,00.html